16 aprilie 2024, 4:50

Campanie în sprijinul pacienților cu cancer pulmonar: „Pune întrebarea potrivită”

Prima și cea mai frecventă întrebare care i se pune unui pacient cu cancer pulmonar este „Ai fumat?”. Răspunsul poate determina uneori câtă îngrijire și compasiune i se acordă persoanei în cauză. Asta, pentru că întrebarea este înrădăcinată într-o prejudecată bazată pe mitul că această boală, cancerul pulmonar, este o „boală a fumătorului”. Nu este! Oricine are plămâni poate face cancer pulmonar. De aceea, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează campania „Inspiră Speranță – Pune întrebarea potrivită!” cu scopul de a combate stigmatizarea și învinovățirea pacienților cu cancer pulmonar.

Stigmatizarea implică faptul că unii oameni merită să se îmbolnăvească. Acest lucru este greșit pentru că fiecare bolnav merită aceeași compasiune și grijă, fără excepție.

Pune întrebarea potrivită!

Întrebarea potrivită este: „Ce putem face pentru ca persoanele care suferă de cancer pulmonar să beneficieze de cele mai bune condiții de îngrijire și tratament?”

„E simplu, vrem să înlocuim veșnica întrebare “Ai fumat?” cu “Cum te pot ajuta?”. Nu are nicio relevanță dacă pacientul a fumat sau nu. Cu ce te ajută să știi asta? Ar trebui să ne gândim că întrebarea îl pune instantaneu pe pacient într-o situație dificilă, or, toți știm că în lupta cu cancerul, oamenii au nevoie de o minte puternică, nu să ducă pe umeri vina fumatului.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Obiectivele campaniei

FABC își concentrează eforturile asupra unor piloni esențiali pentru îmbunătățirea gestionării și prevenirii cancerului pulmonar:

Conștientizarea și recunoașterea simptomelor și factorilor de risc: Oamenii se obișnuiesc cu tusea, mai ales dacă au fumat / fumează. O consideră normală, dar nu e! Tusea persistentă, dificultățile de respirație sau pierderea inexplicabilă în greutate pot fi simptome de cancer pulmonar. În plus, fumatul nu este singurul factor de risc, ci și expunerea la radon, substanțe chimice nocive, fumatul pasiv și istoricul familial de tumori pulmonare. Fumatul este un factor de risc pentru orice tip de cancer, nu doar pentru cancerul bronhopulmonar. „Foarte mulți pacienți se gândesc că au acea tuse a  fumătorului și că nu este nimic rău cu ei. Trebuie însă să meargă la un pneumolog, să facă o radiografie pulmonară simplă dacă observă că tușesc.” ne spune dr. Andra Stancu, medic oncolog.

Diagnosticare precoce: Campania încurajează oamenii să meargă la medicul de familie atunci când sesizează simptomele specifice cancerului pulmonar. Diagnosticul timpuriu poate face diferența în tratament și supraviețuire.

Educație la nivel național: FABC își propune să informeze și educe publicul, mass media și cadrele medicale despre realitatea cancerului pulmonar, subliniind că această boală reprezintă o amenințare semnificativă. De asemenea, este necesară educația pentru renunțarea la tutun, cu accent pe depășirea dependenței. „Oamenilor nu ar trebui să le fie rușine să vină la medic indiferent de stilul lor de viață, sau ce meserie practică. Noi suntem acolo să oferim sprijin, ajutor și soluții – nu să judecăm sau să stigmatizăm”, spune Anca Dolhăscu, medic pneumolog.

Impactul stigmatizării: Mitul conform căruia cancerul de plămâni este o boală a fumătorilor are consecințe mortale. Nefumătorii ignoră simptomele crezând că nu are cum să fie cancer pulmonar dacă nu au fumat, așa că pierd timp valoros în care ar putea începe tratamentul. Pe de altă parte, mulți fumători sau foști fumători amână vizita la medic, deși au simptome, de teamă că vor fi judecați și li se va spune că și-au făcut-o cu mâna lor. Simptomele se agravează, cancerul se răspândește rapid, iar rezultatul devine mai sumbru. „Vina și rușinea care vin la pachet cu cancerul pulmonar adaugă o greutate emoțională foarte mare unei situații care este oricum copleșitoare. Și devine din ce în ce mai rău: stigmatizarea cancerului pulmonar duce la ascunderea diagnosticului. Chiar și familiile pacienților evită să vorbească deschis despre cancerul persoanelor dragi lor. Frica de judecata celorlalți privează pacienții, îngrijitorii și familiile acestora de ajutorul de care au nevoie, în momentele în care au nevoie de el cel mai mult.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.

„Oamenilor nu ar trebui să le fie rușine să vină la medic, indiferent de stilul lor de viață. Noi suntem acolo să oferim sprijin, ajutor și soluții, nu să judecăm sau să stigmatizăm.” spune dr. Anca Dolhăscu, medic pneumolog.

„Eu îi rog pe cei care au cancer pulmonar să nu se ferească, să comunice și să nu le fie rușine. Eu am trecut peste asta și cu ajutorul soției, care m-a ajutat foarte mult.” spune George Chivu, supraviețuitor de cancer pulmonar.

Statistici

Date recente arată că peste 12.000 de români sunt diagnosticați anual cu cancer bronhopulmonar, iar rata de mortalitate este de 75%, subliniind amploarea acestei probleme de sănătate publică.

Rata de supraviețuire la cinci ani de la diagnostic s-a îmbunătățit foarte puțin în ultimul deceniu și este de 6,4 ori mai mică decât în cazul cancerului de sân. Conform Globocan, cancerul de plămâni era în 2020 pe locul întâi dintre toate tipurile de cancer în ceea ce privește incidența, cu un procent de 12,3%.

În fiecare an, aproape 11.000 de români mor de cancer pulmonar – asta înseamnă că în fiecare zi, 30 de familii sunt nevoite să își ia rămas bun de la cineva. Cu toate acestea, în ciuda faptului că este, de departe, forma de cancer cu cea mai mare mortalitate, cancerului pulmonar nu i se acordă suficientă atenție.

  •  Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în România – 12.122 de cazuri pe an.
  •  Cancerul pulmonar este pe primul loc în topul deceselor prin cancer – 10.779 decese pe an.
  •  Cancerul pulmonar are cea mai ridicată povară a bolii – cei mai mulți ani de viaţă pierduți prin decese premature (de trei ori mai mare decât cea a cancerului de sân).
  •  75% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii inoperabile ale afecţiunii.

 

O provocare MAJORĂ

Cu o incidență atât de ridicată, cancerul pulmonar este o provocare majoră pentru sistemul de sănătate din România. Este esențial ca oamenii să conștientizeze că, deși fumatul reprezintă un factor de risc semnificativ, nu este singurul motiv pentru care această boală afectează atât de multe vieți. Aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar în SUA nu au fumat niciodată, subliniind complexitatea și diversitatea factorilor implicați în această afecțiune.

Conform unui chestionar realizat de FABC, la care au răspuns 162 de persoane,

  • – 30% dintre respondenți consideră că pacienții cu cancer pulmonar sunt judecați mai aspru decât cei cu alte tipuri de cancere,
  • – 20% au observat comportamente discriminatorii sau stigmatizatoare la adresa pacienților cu cancer pulmonar,
  • – 16% consideră că pacienții cu cancer pulmonar sunt de vină într-o oarecare măsură că au această boală,
  • – 45% consideră că persoanele cu cancer pulmonar se învinovățesc pentru alegerile din viață care par să fi favorizat apariția acestei boli,
  • – 71% consideră că stigmatizarea are un impact negativ asupra calității vieții pacienților cu cancer pulmonar,
  • – 25% au observat persoane care evită să interacționeze cu pacienții cu cancer pulmonar din cauza fricii sau a ignoranței,
  • – 82% consideră că o campanie de conștientizare și educație despre cancerul pulmonar poate contribui la reducerea stigmatizării,
  • – 75% consideră că este important ca pacienții cu cancer pulmonar să primească sprijin emoțional și psihologic pentru a face față stigmatizării.

Pentru a afla mai multe detalii despre această inițiativă, accesați site-ul campaniei „Inspiră Speranța – Pune întrebarea potrivită!”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol