20 aprilie 2024, 16:42

Care sunt poluanții care scad calitatea aerului din spațiile închise și cum pot fi combătuți

În timpul fazei acute a pandemiei COVID-19 și după, calitatea aerului interior s-a dovedit a fi o problemă majoră de sănătate publică, iar aerisirea spațiilor închise – o măsură importantă de combatere a transmiterii. Prima Conferință a Biroului European OMS (Organizația Mondială a Sănătății) despre Calitatea Aerului Interior, desfășurată anul acesta la finalul lunii septembrie, în Elveția, a analizat impactul acestui factor asupra sănătății umane, iar cei prezenți au îndemnat la acțiune imediată. Principalele mesaje au fost sintetizate de publicația Health Policy Watch.

Anual, 150.000 de decese în regiunea europeană a OMS sunt atribuite expunerii la emisiile provenite din utilizarea combustibililor din cărbune și biomasă pentru încălzire și gătit. Cu toate acestea, impactul celorlalți poluanți din aerul interior rămâne în mare parte necuantificat. Având în vedere că europenii își petrec aproximativ 90% din timp în interior, potențialele riscuri pentru sănătate generate de calitatea slabă a aerului interior sunt semnificative.

Acești poluanți includ radonul, un gaz radioactiv natural care poate pătrunde în clădiri din sol și este a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat. Azbestul, deși interzis în multe țări, prezintă în continuare riscuri în clădirile mai vechi, unde poate lua calea aerului în timpul renovărilor și poate duce la afecțiuni respiratorii grave. Formaldehida (soluția apoasă de formaldehidă 37% fiind cunoscută și sub numele de formol), utilizată în diverse materiale de construcție și mobilier, este un alt poluant interior care poate provoca iritații și a fost asociat cu cancerul.

Problema umidității a fost de asemenea ridicată, în special modul în care poate duce la creșterea mucegaiului, un declanșator cunoscut pentru astm și alte boli respiratorii. De asemenea, s-a subliniat problema ventilației inadecvate, o situație comună care poate duce la creșterea nivelului de dioxid de carbon – depășind un anumit prag, acesta poate afecta performanța cognitivă și bunăstarea generală.

Pentru a combate acești poluanți, participanții la conferință au subliniat necesitatea unor strategii care integrează măsuri îmbunătățite atât pentru calitatea aerului interior, cât și pentru cea exterioară. Unele dintre acțiunile cheie discutate au inclus:

  • Îmbunătățirea sistemelor de ventilație atât în clădirile noi, cât și în cele vechi pentru asigurarea schimbului corespunzător de aer, reducând semnificativ nivelurile de poluanți în interior.
  • Implementarea unor coduri stricte de construcție și renovare, care necesită utilizarea de materiale cu emisii reduse pentru a minimiza eliberarea de poluanți precum formaldehida.
  • Încurajarea utilizării sistemelor de curățare și purificare a aerului, în special în zonele cu niveluri ridicate de radon sau acolo unde alți poluanți nu pot fi controlați suficient prin eliminarea surselor sau ventilație.
  • Promovarea campaniilor de conștientizare publică pentru a informa cetățenii despre riscurile asociate cu poluarea aerului interior și pașii pe care îi pot face pentru a îmbunătăți calitatea aerului în propriile locuințe, cum ar fi întreținerea regulată a sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat, evitarea fumatului în interior și utilizarea ventilatoarelor de extracție în bucătării (hote) și băi.
  • Promovarea monitorizării regulate a calității aerului în clădirile publice (școli, spitale și clădiri de birouri), și punerea la dispoziția publicului a acestor informații pentru a crește conștientizarea și a stimula schimbarea.
  • Susținerea cercetării și inovației în domeniul calității aerului interior pentru a dezvolta soluții mai eficiente pentru detectarea, controlul și eliminarea poluanților.

Mai multe detalii, AICI


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol