Între 2003-2019 s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale calității aerului din Europa, în special în privința microparticulelor PM10 și PM2.5, precum și a oxizilor de azot (scăderi medii între 1,7-2,7% pe an). Totuși, peste 86% dintre europeni continuă să trăiască în zone afectate de poluare.

Poluarea aerului rămâne o problemă majoră de sănătate, în special în ceea ce privește riscurile de sănătate combinate care rezultă din expunerea simultană la mai mulți poluanți atmosferici, notează un studiu publicat de Nature.

Cu toate acestea, înțelegerea acestor evenimente de expunere combinată pe perioade lungi a fost împiedicată de datele de monitorizare rare și temporar inconsistente.

Au fost analizate concentrațiile zilnice de PM2.5, PM10, NO2 și O3 în aerul ambiental la o rezoluție de 0,1 grade în perioada 2003–2019 în 1426 de regiuni din 35 de țări europene, reprezentând 543 de milioane de persoane.

S-a descoperit că nivelurile de PM10 scad cu 2,72% anual, urmate de NO2 (2,45%) și PM2.5 (1,72%). În contrast, O3 crește cu 0,58% în sudul Europei, determinând o creștere a zilelor cu aer nepotrivit.

În ciuda progreselor în calitatea aerului, 86,3% dintre europeni experimentează cel puțin o zi de eveniment compus pe an, în special pentru PM2.5-NO2 și PM2.5-O3.

Se notează îmbunătățirile în controlul calității aerului, dar trebuie accentuată necesitatea măsurilor țintite care abordează poluanții specifici și evenimentele lor compuse, în special în contextul temperaturilor în creștere.