29 martie 2024, 11:47

CARTOFUL FIERBINTE. O rezoluție a Parlamentului European solicită RECUNOAȘTEREA căsătoriilor și parteneriatelor între persoane de același sex în întreaga UE

Nu degeaba am folosit cuvintele-cheie ”cartoful fierbinte”. Chestiunea este una spinoasă, motiv de dispute la nivel european, în marea familie a Uniunii Europene. Ungaria este cel mai recent exemplu, dar nici noi nu ne aflăm într-o situație cu mult mai bună.

Despre ce este vorba acum, în câteva cuvinte:Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o rezoluţie în care solicită eliminarea tuturor obstacolelor cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când îşi exercită drepturile fundamentale.

Anunțul vine dintr-un comunicat oficial, postat pe site-ul Legislativului european.  Dezbaterea și votul erau așteptate și deja mult comentate, inclusiv la noi. Oare cum vor vota europarlamentarii români? Oare vom ajunge și noi oile negre ale UE, alături de Ungaria, care deja are probleme serioase în a-și gestiona relația cu marea familie UE din cauza acestei chestiuni, a drepturilor comunități LGBTIQ?

Context

Grupurile europarlamentare PPE, S&D, Renew Europe, grupul Verzilor și grupul Stângii din Parlamentul European au inițiat un proiect de rezoluție prin care cere sancționarea mai multor țări de către Comisia Europeană, inclusiv România, pentru nerespectarea drepturilor membrilor comunității LGBTIQ+, scrie g4media.ro.

Rezoluția privind drepturile LGBTIQ+ prevede la punctul 10 că Parlamentul European „cere Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eșecul său repetat de a se conforma hotărârii CJUE în speța Coman&Hamilton și pentru lipsa căilor de atac legale care a obligat reclamanții să se adreseze CEDO”.

De asemenea, punctul 5 al proiectul de rezoluție insistă asupra faptului că „legislația UE prevalează asupra oricărui tip de legislație națională, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale, și, prin urmare, statele membre nu pot, pentru a obstrucționa dreptul fundamental la libera circulație a persoanelor în interiorul UE să invoce interdicția constituțională a căsătoriei între persoane de același sex sau protecția constituțională a «moralei» ori «politici publice» care încalcă drepturile familiilor «curcubeu» care se mută pe teritoriul lor”.

Mai mult, actul normativ prevede la punctul 8 ca „Comisia (Europeană – n.r.) să propună legislație care să impună tuturor statelor membre să recunoască adulții menționați într-un certificat de naștere eliberat într-un alt stat membru ca părinți legali ai copilului, indiferent de sex sau starea civilă a adulților și solicită tuturor statelor membre să recunoască căsătoriile sau parteneriatele înregistrate în alt stat membru”.

Rezoluțiile Parlamentului European sunt poziții politice și nu obligă cu nimic statul membru, însă, în cazul în care sunt adoptate, reprezintă un semnal politic puternic împotriva statului respectiv.

ORIUNDE înseamnă, totuși, oriunde…

În document, adoptat cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă şi 123 abţineri, Parlamentul European subliniază că aceşti cetăţeni ar trebui să îşi poată exercita pe deplin drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulaţie, ORIUNDE în Uniunea Europeană.

Deci dacă până acum existau nuanțe, acum există cuvântul ORIUNDE.

Potrivit rezoluţiei, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate constituite într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soţii şi partenerii de acelaşi sex ar trebui trataţi în acelaşi mod ca şi cei de sex opus.

Votul

Dintre toți cei 32 de europarlamentari românii, doar șase eurodeputați de la USR PLUS (grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș), au votat proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu au respectat drepturile LGBTIQ+, printre care se află și România, potrivit unui document oficial al Parlamentului European (PE), citat de g4media.ro.

Doi europarlamentari USR, Vlad Gheorghe și Vlad Botoș, s-au abținut de la vot.

Europarlamentarii PSD sunt singurii care au votat diferit față de grupul europarlamentar din care fac parte, S&D (socialiștii europeni), votând astfel „împotriva” proiectului de rezoluție LGBTQI+. Toți ceilalți socialiști europeni au votat „pentru”, cu doar două abțineri.

Eurodeputații românii din PPE, din care fac parte europarlamentarii de la PNL, PMP și UDMR au votat cei mai mulți împotriva rezoluției, câțiva s-au abținut de la vot.

România, luată în vizor

Ei, și acum vine rândul României să se alinieze la standardele europene.

În urma hotărârii Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în cazul ‘Coman & Hamilton’, care a constatat că dispoziţiile referitoare la „soţ/soţie” din Directiva privind libera circulaţie se aplică şi cuplurilor de acelaşi sex, Comisia ar trebui să ia măsuri împotriva României în cazul în care guvernul nu actualizează legislaţia naţională pentru a reflecta această hotărâre, solicită eurodeputaţii.

Cazul nerespectării drepturilor LGBTIQ+ în România

În anul 2016, soții Coman și Hamilton au dat în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CJUE), pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles, astfel încât Hamilton, cetățean american, să primească drept de reședință în România în baza căsătoriei, amintește g4media.ro.

CJUE a decis în 2018 că țările UE nu pot împiedica şederea pe teritoriul lor a unui cuplu de acelaşi sex, format dintr-un cetăţean al Uniunii şi altul din afara acesteia.

Tot în anul 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE.

Potrivit deciziei CCR, relația dintr-un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental la viață privată și de familie.

Despre părinți și certificate de naștere

De asemenea, rezoluţia votată acum în PE îndeamnă toate ţările UE să accepte ca părinţi legali adulţii menţionaţi în certificatul de naştere al unui copil.

Cum se traduce asta? În general, deputaţii doresc ca familiile LGBTIQ să aibă acelaşi drept la reîntregirea familiei ca şi cuplurile de sex opus şi familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stmembru, eurodeputaţii susţin că familiile ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament în întreaga UE.

Cu ochii pe Varșovia și Budapesta

Și, pentru că nu le uită prea ușor, eurodeputații și-au îndreptat gândurile și către Varșovia și Budapesta.  În documentul citat, eurodeputaţii iau act de discriminarea cu care se confruntă comunităţile LGBTIQ din Polonia şi Ungaria. Parlamentul European solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, măsuri judiciare şi instrumente bugetare) împotriva acestor ţări.

La 15 iunie 2021, Parlamentul Ungariei a votat aproape în unanimitate, cu 157 de voturi la 1, în favoarea unor norme care, sub pretextul combaterii pedofiliei, restrâng libertatea de exprimare şi drepturile copiilor prin interzicerea prezenţei conţinutului LGBTIQ în materialele educaţionale sau în emisiunile TV pentru persoanele cu vârsta sub 18 de ani. Noua lege a intrat în vigoare, iar Parlamentul European a reacționat imediat.

Supărarea pe Ungaria

PE  a adoptat o rezoluţie care descrie legislaţia anti-LGBTIQ din Ungaria ca încălcând în mod clar drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în tratate şi în legislaţia UE privind piaţa internă. Legea a fost descrisă de textul rezoluţiei drept „un alt atac la adresa democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale”. Rezoluţia a fost adoptată cu 459 de voturi ‘pentru’, 147 ‘împotrivă’ şi 58 de abţineri, potrivit agerpres.ro.

PE subliniază că acesta nu este un incident izolat, ci „mai degrabă constituie un alt exemplu intenţionat şi premeditat de dezmembrare treptată a drepturilor fundamentale în Ungaria”, unde fobia faţă de persoanele LGBTIQ sponsorizată de stat şi campaniile de dezinformare au devenit instrumente de cenzură politică.

Aceste încălcări ale drepturilor omului fac parte dintr-o agendă politică mai amplă de combatere a democraţiei şi a statului de drept, inclusiv a libertăţii mass-mediei, şi ar trebui considerate o încălcare sistematică a valorilor UE, au spus eurodeputaţii.

Sursa foto:  Nick KarvounisUnsplash

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE