Privarea cronică de somn la un mic grup de adulți sănătoși a crescut producția de celule imunitare legate de inflamație, modificând în același timp și ADN-ul celulelor imunitare, potrivit unui nou studiu.

„Nu numai că numărul de celule imune a fost ridicat, dar acestea pot fi conectate și programate într-un mod diferit la sfârșitul celor șase săptămâni de restricție a somnului”, a declarat coautorul studiului Cameron McAlpine, profesor asistent de cardiologie și neuroștiințe la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York, scrie CNN.

Un sistem imunitar hiperactiv poate fi dăunător

„Împreună, acești doi factori ar putea predispune potențial pe cineva la boli precum cele cardiovasculare”.

O anumită cantitate de inflamație a sistemului imunitar este necesară pentru ca organismul să lupte împotriva infecțiilor și să vindece rănile, dar un sistem imunitar hiperactiv poate fi dăunător și poate crește riscul de tulburări autoimune și boli cronice, spun experții.

Studiul a fost publicat în Journal of Experimental Medicine.

„Această lucrare se aliniază cu opiniile din domeniu, conform cărora restricția somnului poate crește riscul de diabet de tip 2 și hipertensiune”, a declarat Steven Malin, profesor asociat în cadrul departamentului de kinesiologie și sănătate de la Universitatea Rutgers din New Jersey.

„Practic, deci, aceste constatări susțin ideile de a dezvolta bune obiceiuri de somn, astfel încât în cea mai mare parte a timpului să dormiți în mod adecvat”, a adăugat Malin, care nu a fost implicat în studiu.

Un somn bun vindecă

Pentru a fi sănătos, organismul trebuie să treacă prin cele patru etape ale somnului de mai multe ori în fiecare noapte. În timpul primului și celui de-al doilea stadiu, organismul începe să își diminueze ritmurile. Acest lucru ne pregătește pentru cea de-a treia etapă – un somn profund, cu unde lente, în care organismul se reface literalmente la nivel celular – reparând daunele provocate de uzura zilei și consolidând amintirile în stocarea pe termen lung.

Somnul REM este stadiul final în care visăm. Studiile au arătat că lipsa somnului REM poate duce la deficit de memorie și rezultate cognitive slabe, precum și la boli cardiace și alte boli cronice și la o moarte timpurie.

Pe de altă parte, ani de cercetări au descoperit că somnul, în special cel mai profund și mai vindecător, stimulează funcționarea sistemului imunitar.

Deoarece fiecare ciclu de somn durează aproximativ 90 de minute, majoritatea adulților au nevoie de șapte până la opt ore de somn relativ neîntrerupt pentru a obține un somn reparator, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor din SUA.

O creștere a semnelor de inflamație

Studiul a fost de mici dimensiuni, implicând 14 persoane tinere, sănătoase, fără probleme de somn. Dar durata studiului a fost, de asemenea, destul de lungă, ceea ce i-a dat forță, a spus McAlpine.

„O mulțime de studii privind somnul durează o zi, două zile, poate o săptămână sau două”, a spus el. „Dar sunt foarte puține care analizează influența somnului pe o durată atât de lungă, de șase săptămâni, ceea ce am făcut noi”.

Toți cei care au participat la studiu au purtat accelerometre la încheietura mâinii, ceea ce le-a permis cercetătorilor să urmărească calitatea și durata somnului lor în fiecare perioadă de 24 de ore. În primele șase săptămâni, fiecare participant la studiu a dormit între șapte și opt ore, cât recomandă CDC pentru adulți. În următoarele șase săptămâni, aceștia și-au redus somnul cu 90 de minute în fiecare noapte.

La finalul fiecărui ciclu de șase săptămâni, li s-a recoltat sânge dimineața și seara și a fost analizată reactivitatea celulelor imunitare. Nu s-au constatat schimbări negative la persoanele care au avut parte de o cantitate adecvată de somn. Cu toate acestea, după ce participanții la studiu au petrecut șase săptămâni cu restricție de somn, analizele de sânge au constatat o creștere a unui anumit tip de celule imunitare atunci când sângele a fost prelevat seara.

Teste de sânge

„Acest defect al restricției de somn a fost foarte specific unui tip de celulă imunitară numită monocit, în timp ce alte celule imunitare nu au răspuns”, a spus McAlpine. „Acesta este un semn de inflamație”.

Testele de sânge au constatat, de asemenea, modificări epigenetice în interiorul celulelor imunitare monocite după perioada lungă de privare de somn. Epigenele sunt proteine și substanțe chimice care stau ca niște pistrui pe fiecare genă, așteptând să spună genei „ce să facă, unde să facă și când să facă”, potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman. Epigenomul activează și dezactivează literalmente genele, adesea pe baza unor factori declanșatori din mediul înconjurător și a unor comportamente umane, cum ar fi fumatul, o dietă inflamatorie sau o lipsă cronică de somn.

„Rezultatele sugerează că factorii care pot modifica expresia genetică a proteinelor legate de inflamație, cunoscuți sub numele de epi-genom, sunt modificați de restricția de somn”, a declarat Malin. „Această modificare crește riscul ca celulele imune să fie de natură mai inflamatorie. Studiul nu a efectuat măsuri funcționale sau clinice pentru a confirma riscul de îmbolnăvire, dar pune (bazele) unor studii viitoare care să ia în considerare aceste mecanisme.”

Sunt schimbările permanente?

Epigenii pot fi activați și dezactivați, astfel încât modificarea funcției imunitare va rămâne după ce subiecții studiului au revenit la nopți întregi de somn? Studiul nu a putut investiga acest rezultat la oameni. Dar cercetătorii au făcut studii suplimentare pe șoareci care au produs rezultate interesante.

Activitatea imunitară la șoarecii lipsiți de somn a reflectat-o pe cea a oamenilor – producția de celule imunitare a crescut, iar în ADN-ul celulelor imunitare au fost observate modificări epigenetice. În aceste studii, șoarecilor li s-a permis să aibă parte de 10 săptămâni de somn bun înainte de a fi testați din nou.

În ciuda faptului că au avut parte de un somn suficient pentru o perioadă lungă de timp, cercetătorii au constatat că modificările ADN-ului au rămas și că sistemul imunitar și-a continuat supraproducția, făcând șoarecii mai sensibili la inflamații și boli.

Recuperarea nu e integrală

„Constatările noastre sugerează că recuperarea somnului nu este capabilă să inverseze complet efectele unui somn de proastă calitate, la șoareci”, a declarat McAlpine, adăugând că laboratorul său continuă să lucreze cu oameni pentru a vedea dacă acest rezultat se va transfera la oameni. (Notă: Studiile pe șoareci adesea nu se traduc).

„Acest studiu începe să identifice mecanismele biologice care leagă somnul și sănătatea imunologică pe termen lung. Acest lucru este important, deoarece este încă o observație cheie că somnul reduce inflamația și, dimpotrivă, că întreruperea somnului crește inflamația”, a declarat autorul principal Filip Swirski, director al Institutului de Cercetare Cardiovasculară de la Icahn Mount Sinai, într-un comunicat.

„Această lucrare subliniază importanța ca adulții să doarmă în mod constant între șapte și opt ore pe zi pentru a ajuta la prevenirea inflamației și a bolilor, în special pentru cei cu afecțiuni medicale subiacente”.

---