29 martie 2024, 4:29

CEDO a decis: România trebuie să recunoască familiile formate din persoane de același sex. Reacția Patriarhiei Române

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat  o hotărâre mult așteptată de multe familii formate din persoane de același sex din România în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor.

CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex.

Aceste familii au nevoie urgent de recunoaștere

CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaștere care să le ofere acestor familii drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri, anunță TVR.

Cazul a fost inițiat în 2019, atunci când familia formată din Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru a dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei.

Alte 20 de familii formate din persoane de același sex s-au alăturat acestui caz. Cele 42 de persoane, sprijinite de Asociația ACCEPT, au chemat statul român în judecată, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru a cere obligarea României la recunoașterea legală a familiilor formate din persoane de același sex și interzicerea discriminării acestora, în baza articolului 8 și a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Un caz istoric

Acest caz istoric reunește 42 de petenţi, cel mai mare număr de persoane gay şi lesbiene care au solicitat vreodată protecția vieții lor de familie într-un caz la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Cele 21 de familii sunt reprezentative și pentru diversitatea etnică a României. Cele 42 de persoane reprezentate în acest caz de ACCEPT vin din 19 județe ale României și se împart în 13 cupluri de femei lesbiene şi 8 cupluri de bărbați gay. Cel mai longeviv cuplu reprezentat de ACCEPT formează o familie de 22 de ani.

România, printre ultimele state europene care nu recunosc acest drept

În acest moment, România este printre ultimele state europene în care familiile nu se bucură de protecție și recunoaștere legală.

Printre aceste țări care nu au nicio formă de recunoaștere legală se mai  numără: Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

În ultimii 10 ani, am văzut țări precum Austria (2019), Danemarca (2012), Finlanda (2017), Franța (2013), Germania (2017), Islanda (2010), Irlanda (2015), Luxemburg (2015), Malta (2017), Portugalia (2010), Elveția (2021), și Marea Britanie (2014) punând capăt interzicerii cuplurilor de același sex de a se căsători.

Anul acesta li se va alătura și Andorra. În plus, alte 12 țări europene au adoptat forme legale de recunoaștere a acestor cupluri, dintre care amintim Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia,  Liechtenstein, Monaco, Muntenegru și San Marino.

Reacția Patriarhiei Române

Patriarhia Română, în consonanţă cu celelalte Biserici ortodoxe, dezaprobă constant promovarea ideii de parteneriat civil, afirmă purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, după decizia CEDO, care condamnă România că nu recunoște și nu protejează familiile formate din persoane de același sex.

Vasile Bănescu accentuează că, din punct de vedere moral, parteneriatul civil reprezintă “un surogat” al căsătoriei şi „un element destructurant” al ordinii spirituale şi morale din societate.

„Patriarhia Română, în consonanţă cu celelalte Biserici ortodoxe, dezaprobă constant promovarea ideii de parteneriat civil, precum şi legiferarea acestuia, întrucât el reprezintă nu doar o inutilă suprapunere cu valida instituţie a căsătoriei, ci şi o reală subminare a asumării responsabilităţii integrale a celor doi soţi, precum şi sursa toxică (dovedită în alte societăţi) a destrămării importanţei şi autorităţii moral formatoare a familiei”, precizează Bănescu.

Potrivit acestuia, în realitate, parteneriatul civil legalizează concubinajul, îi deresponsabilizează în timp pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului, deservind practic interesul major al acestuia, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” fiind considerat ‘doar familia naturală’ (art. 48, al. 1 din Constituţia României).

Din punct de vedere moral, parteneriatul civil este, conform Patriarhiei, „un surogat al căsătoriei şi un element destructurant al ordinii spirituale şi morale din societate”.

„Legalizarea parteneriatelor civile a devenit pretutindeni unde a fost acceptată primul pas spre legalizarea ‘căsătoriei între persoanele de acelaşi sex’, ea nefiind decât mijlocul prin care se poate ajunge la această ‘căsătorie’. Acordarea unui statut legal ‘cuplurilor’ de acelaşi sex, prin legalizarea parteneriatelor civile, s-a dovedit a fi doar o şireată şi favorabilă mişcare politică spre acordarea ‘dreptului’ de a se căsători persoanelor care, prin natura opţiunilor sexuale libere, se situează totuşi în afara raţiunilor şi scopurilor fondatoare ale familiei naturale întemeiate pe căsătorie. Experienţa statelor care au legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex este grăitoare”, subliniază purtătorul de cuvânt al BOR.

Vasile Bănescu accentuează că „domeniul dreptului familiei este însă strâns legat de tradiţiile culturale şi istorice ale fiecărei societăţi şi de concepţiile sale profunde, aşadar niciun text european sau internaţional nu poate obliga statele să creeze un statut particular pentru cei care coabitează, fie ei de sex diferit, fie de acelaşi sex”.

Sursa foto: stirile.tvr.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol