Dr. Orsolya Vincze, cercetătoare colaboratoare în cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), este autoarea principală a unui articol apărut recent într-unul dintre cele mai prestigioase jurnale academice la nivel mondial – Nature.

Studiul inovator oferă dovada că riscul de cancer este în mare măsură independent de masa corporală și de speranța de viață a mamiferelor.

Rezultatele obținute oferă o mai bună înțelegere a riscului și rezistenței cancerului la diferite specii de animale. Astfel, se fac progrese majore în explorarea apărării naturale împotriva cancerului și studiul ar putea revoluționa medicina împotriva cancerului.

„Tindem să vorbim despre cancer ca despre o problemă strict umană. Deși este adevărat că diverse tipuri de cancer afectează grav specia umană, nu putem ignora faptul că și alte animale se confruntă cu această boală, la fel ca noi. Nu doar animalele de companie, ci și animalele sălbatice. Cu toate acestea, în ce măsură sunt animalele expuse la cancer și cât de des este afectată sănătatea lor de această boală a fost un subiect mai puțin studiat până acum”, explică autorii studiului.

Folosind date despre 191 de specii și 110.148 de mamifere, această cercetare demonstrează că boala cancer este omniprezentă la mamifere și că riscul de cancer nu este distribuit uniform de-a lungul filogeniei mamiferelor. De exemplu, carnivorele sunt deosebit de predispuse să fie afectate de cancer (peste 25% dintre leoparzii înnoriți, vulpile cu urechi de liliac și lupii roșii mor de cancer), în timp ce ungulatele par constant foarte rezistente la această boală.

 

Această cercetare a încercat să exploreze și dacă diferențele de dietă explică modelul filogenetic observat în riscul de cancer. Rezultatele indică faptul că nivelul consumului de animale, în special consumul de mamifere, crește într-adevăr riscul de cancer la mamifere.

 

Autorii susțin că riscul ridicat de cancer la mamiferele carnivore ar putea fi legat de diversitatea scăzută a microbiomului, exercițiul fizic limitat sub îngrijirea umană, infecțiile virale oncogene sau alte aspecte fiziologice ale mamiferelor carnivore.

Studiul abordează, de asemenea, o întrebare evoluționistă fascinantă. Tumorile sunt boli de origine mutațională, iar mutațiile apar de obicei în timpul diviziunii celulare. În consecință, animalele cu corpuri mai mari și durate de viață mai lungi care au suferit mai multă diviziune celulară sunt susceptibile de a avea un risc mai mare de a dezvolta tumori, scrie stiriletransilvaniei.ro.

Această teorie a fost susținută de mai multe studii la oameni, de exemplu, în cazul în care dimensiunea corporală (înălțimea) mai mare este asociată cu un risc mai mare de cancer.

Cu toate acestea, aceste corelații nu par să fie valabile între specii, deoarece un elefant și un șoarece au o probabilitate similară de a dezvolta cancer, chiar dacă durata lor de viață și dimensiunile corpului diferă în ordine de mărime.

Discrepanța dintre efectul mărimii corpului și speranța de viață asociată riscului de cancer este cunoscută sub numele de paradoxul lui Peto.

Această cercetare oferă acum dovada că riscul de cancer este în mare măsură independent de masa corporală și de speranța de viață a mamiferelor, oferind astfel dovezi fără echivoc pentru validitatea paradoxului lui Peto.

Acest rezultat oferă sprijin pentru afirmația că evoluția a modelat mecanisme de supresie tumorale din ce în ce mai eficiente de-a lungul evoluției, pentru cazurile de longevitate extinsă și/sau a dimensiunilor corporale mai mari.

Sursa: SciDigest

---