Concertul de Anul Nou, susţinut de Orchestra Filarmonicii din Viena în impunătoarea Sală de Aur de la Musikverein, va fi din nou în direct la TVR1, sâmbătă, de la ora 12.15.

Muzica familiei Strauss şi a contemporanilor ei va fi dirijată de Daniel Barenboim.

Pentru a treia oară la pupitrul Filarmonicii, de Anul Nou

Celebrul şef de orchestră se va afla pentru a treia oară la pupitrul Filarmonicii vieneze pentru tradiţionalul concert de început de an, într-o relaţie de colaborare care a început în 1956, atunci când copilul minune debuta ca pianist, la vârsta de doar 14 ani.

În iunie 2020, Barenboim a dirijat primul concert al vienezilor, la revenirea din carantina provocată de pandemia Covid-19.

Ce vedem și ascultăm la 1 ianuarie?

După ediţiile de success din 2009 şi 2014 ale Concertului de Anul Nou, muzicianul de origine israeliano-argentiniană a ales pentru 2022 un program eminamente vienez, cu creaţii semnate de Johann Strauss tatăl şi fiul, dar şi compoziţii de Joseph Hellmesberger Jr., Eduard Straus sau Carl Michael Ziehrer.

Valsurile vieneze, polcile şi marşurile dirijate de Daniel Barenboim vor fi transmise în peste 90 de ţări.

Conform programului anunţat de Filarmonica din Viena, cinsprezece piese fac parte din programul oficial, dintre care şase nu au mai fost niciodată interpretate în cadrul concertului de Anul Nou, pe lângă valsul „Dunărea Albastră” sau „Marşul lui Radetzky”, cu care se încheie în mod tradiţional spectacolul. În afară lucărilor clasicilor Johann, Josef şi Edward Strauss, la concertul din 1 ianuarie vor fi reprezentate şi creaţii ale compozitorilor Carl Michael Ziehrer şi Joseph Hellmesberger.

Balet și echitație

Pentru că în 2022 se vor împlini 50 de ani de la Convenţia Patrimoniului Mondial Unesco, momentele de balet ce vor încânta telespectatorii din întreaga lume sunt filmate în edificii de pe Lista Patrimoniului Mondial.

În impunătorul Palat Schönbrunn, membrii Baletului de Stat vienez vor interpreta valsul „O mie şi una de nopţi” op.364 de Johann Strauss fiul, în coregrafia lui Martin Schläpfer, directorul de balet al Operei de Stat din Viena, pentru prima dată invitat la un concert de Anul Nou. Costumele sunt concepute de Arthur Arbesser, un tânăr, dar celebru designer vienez stabilit la Milano.

Un moment special va putea fi văzut în Palatul Hofburg, la arena de călărie de iarnă a Şcolii Spaniole de Echitaţie din Viena, recunoscută ca patrimoniu cultural imaterial din 2015. Aici nu va fi rândul balerinilor, ci al unor personaje cu greutate: opt superbi armăsari albi lipiţani şi călăreţii lor ne vor impresiona pe acordurile din „Nymphen Polka” op.50 de Josef Strauss.

50 de milioane de telespectatori

Regizorul Michael Beyer va coordona pentru a noua oară imaginea spectacolui filmat cu 17 camere şi televizat în peste 90 de ţări de pe mapamond, cu un public estimat la aproximativ 50 de milioane de telespectatori.

În România, Concertul de Anul Nou de la Viena va fi comentat pentru TVR de muzicologul şi jurnalistul Cătălin Sava.

Istoria Concertului. Instrument de propagandă, înființat de Hitler

Concertul de Anul Nou (Das Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker) al Orchestrei Filarmonice din Viena este un concert instituționalizat de Adolf Hitler la 10 octombrie 1939, ca o idee a mașinii de propagandă a lui Joseph Goebbels, puțin după izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial.

De atunci concertul are loc în fiecare an la Viena, în dimineața zilei de 1 ianuarie.

Primul concert a avut loc pe 31 decembrie 1939 și a fost dirijat de Clemens Krauss.

Muzica este, în principal, cea a familiei Strauss (Johann Strauss (tatăl), Johann Strauss (fiul), Josef Strauss și Eduard Strauss). Florile care decorează sala de concert Wiener Musikverein sunt donate anual de către orașul San Remo din Italia.

Sala Musikverein a fost inaugurată la 6 ianuarie 1870 prin contribuția financiară a macedoromânului Nicolae Dumba.

Tipar deja clasic

Concertul se termină totdeauna cu o serie de bis-uri după programul principal. Apoi muzicienii urează în cor audienței un An Nou fericit și încheie concertul cu Valsul Dunărea Albastră al lui Johann Strauss II, urmat de Marșul lui Radetzky într-un aranjament muzical creat de compozitorul Leopold Weninger.

Spre deosebire de versiunea originală a lui Johann Strauss (tatăl) – „Urfassung”, noul aranjament este mai ritmic și mai vivace, astfel încât să implice publicul, răspunzând astfel cerințelor propagandistice de la acea vreme.

În timpul acestei ultime piese, publicul aplaudă în ritmul melodiei iar dirijorul se întoarce să dirijeze audiența, în locul orchestrei.

Schimbări

O schimbare față de organizarea tradițională a sfârșitului concertului în perioada recentă a avut loc cu ocazia concertului in 2005 dirijat de Lorin Maazel, când programul s-a terminat cu valsul „Dunărea albastră” în semn de respect față de victimele cutremurului din Oceanul Indian din 2004.

Audiență

Concertul este televizat în jurul lumii la o audiență estimată de aproximativ 1 miliard de telespectatori în 44 de țări. El este difuzat în direct din 1959 de către ORF – televiziunea de stat austriacă, și preluat de către rețeaua Eurovision.

În Statele Unite concertul a fost difuzat câțiva ani de către postul PBS. Din 2006 o serie de state africane (Botswana, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Swaziland, Zambia și Zimbabwe) precum și din America Latină (Ecuador și Bolivia) au început să transmită spectacolul, sacrie Wikipedia.

Dirijorii Concertului

Clemens Krauss, 1939, 1941–1945, 1948–1954

Josef Krips, 1946–1947

Willi Boskovsky, 1955–1979

Lorin Maazel, 1980–1986, 1994, 1996, 1999, 2005

Herbert von Karajan, 1987

Claudio Abbado, 1988, 1991

Carlos Kleiber, 1989, 1992

Zubin Mehta, 1990, 1995, 1998, 2007, 2015

Riccardo Muti, 1993, 1997, 2000, 2004, 2018, 2021

Nikolaus Harnoncourt, 2001, 2003

Seiji Ozawa, 2002

Mariss Jansons, 2006, 2012, 2016

George Prêtre, 2008, 2010

Daniel Barenboim, 2009, 2014, 2022

Franz Welser-Möst, 2011, 2013

Gustavo Dudamel, 2017

Christian Thielemann 2019

Andris Nelsons 2020

---