Un nou raport, publicat în cadrul proiectului „NO HARM – Alianța Națională pentru Reducerea Riscurilor”, arată că traficul de droguri domină relatările, în timp ce sănătatea publică, tratamentul și reducerea riscurilor rămân teme marginale. Aproape o treime dintre materialele analizate ating pragul de stigmatizare directă a persoanelor care consumă droguri.

Raportul a fost realizat de pe baza monitorizării a 1.954 de materiale media publicate între ianuarie 2025 și iunie 2026, de dr. Lăcrămioara Petre, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Eșantionul include materiale de televiziune, articole din presa online, emisiuni radio și conținut publicat de creatori și influenceri pe Facebook.

Mai mult de jumătate dintre materialele analizate, respectiv 52,1%, au avut ca temă principală traficul de droguri. Alte subiecte au fost politicile publice și legislația, în 13% dintre cazuri, posesia și consumul, în 8,9%, respectiv prevenția, în 8,6%.

Această distribuție se reflectă și în modul în care este construită relatarea. Cadrul narativ dominant este cel al criminalizării, prezent în 68,5% dintre materiale. Prin comparație, perspectiva sănătății publice apare în 13,2% dintre cazuri, cea a drepturilor omului în 8,3%, iar prevenția și educația reprezintă cadrul principal în 7,4% dintre materiale. Reducerea riscurilor este perspectiva dominantă în numai 0,4% dintre materialele monitorizate.

Potrivit raportului, 52,5% dintre materialele analizate au un ton neutru sau informativ. În 26,9% dintre cazuri, relatările combină elemente informative cu formulări care amplifică emoția, iar 20,7% au un ton explicit stigmatizant sau alarmant.

În ceea ce privește limbajul, 59,1% dintre materiale nu conțin termeni stigmatizanți sau negativi. Aceștia apar izolat în 33% dintre cazuri și în mod repetat ori central în 7,9% dintre materiale.

Un indicator separat, dedicat stigmatizării directe, arată că 30,1% dintre materialele analizate ating pragul stabilit de cercetători pentru această categorie. Alte 17,6% conțin semnale izolate, iar în 52,3% nu a fost identificat niciun semnal direct de stigmatizare.

Persoana care consumă droguri, prezentată mai ales ca infractor sau pericol

Un alt rezultat privește rolul atribuit persoanelor în materialele media. În 63,6% dintre cazuri, reprezentarea dominantă este cea de „infractor/pericol”. Cercetătorii precizează însă că acest rezultat trebuie interpretat în contextul ponderii ridicate a știrilor despre trafic și al intervențiilor polițiștilor.

În schimb, persoanele sunt prezentate ca având drepturi și posibilitatea de recuperare în 11,1% dintre materiale și ca persoane cu o problemă medicală în numai 3,6% dintre cazuri.

Limbajul centrat pe persoană, care nu transformă consumul într-o identitate, apare în 69,2% dintre materiale. În 19,9% dintre cazuri, limbajul nu este centrat pe persoană, folosind, de exemplu, etichete precum „drogați” sau „toxicoman”. Sarcasmul și ridiculizarea apar în 2,8% dintre materiale, iar nerespectarea confidențialității sau vulnerabilizarea persoanei, în 3,4%.

De ce contează felul în care sunt relatate aceste subiecte

Modul în care presa vorbește despre consumul de droguri poate influența felul în care publicul înțelege fenomenul și îi percepe pe cei afectați. Atunci când relatările pun aproape exclusiv accentul pe infracționalitate, violență sau comportamente extreme, aceste cazuri riscă să devină imaginea dominantă a consumului în ansamblu.

Potrivit raportului, stigmatizarea poate contribui la ascunderea consumului, la amânarea solicitării de ajutor și la îndepărtarea de sprijin. În schimb, un limbaj care informează despre riscuri fără să eticheteze persoana poate reduce barierele în calea tratamentului, chiar și fără să reducă din gravitatea subiectului.