25 aprilie 2024, 17:01

Copturile Crăciunului. Pe masa din Ajunul Crăciunului se pune hrană și pentru sufletele morților

Ziua Crăciunului se bucură de o pregătire specială încă din ziua premergătoare acestei sărbători, numită Ajunul Crăciunului (24 decembrie). La sate, îndeosebi, sunt păstrate mult mai bine tradițiile acesteia.

În Ajunul Crăciunului, la români începe colindatul, formă străveche de vestire a Naşterii Mântuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cumpăna dintre ani.

Tot în ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate pregătirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor să stimuleze belşugul casei, scrie stiri-neamt.ro.

În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru.

E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit.

Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic și astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.

Pe lângă porc, Crăciunul nu se poate dispensa de copturi: colaci, colăcei, covrigei, de toate mărimile și de toate formele, colaci pentru copiii care colindă, pentru colindătorii feciori, pentru preot, pentru pus masa de Crăciun, pentru trimis la nași și la moașă, colaci, mulți colaci ca să-i dai de pomană pentru morți.
Căci trebuie să se știe că, în cele douăsprezece zile dintre ani, sufletele morților vin să petreacă împreună cu viii, notează Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR), în pagina sa de Facebook.
Pe masa din Ajunul Crăciunului se pune hrană și pentru ei, turte muiate în sirop de zahăr și presărate cu nucă pisată, grâu fiert cu miere, prune fierte, bob bătut, scrie Irina Nicolau, în ”Ghidul sărbătorilor românești” (Humanitas, 1998), citată de MȚR.
În unele locuri toate acestea se dau de pomană la vecini în dimineața Crăciunului.
O parte din colaci se face pentru a asigura schimbul de daruri. Uneori colacii sunt însoțiți de carne de porc și o sticlă de băutură.
Iată o formulă cu care se primește darul și care mi se pare extrem de interesantă: omul care primește zice „Mulțumesc până oi întoarce”.
Este un argument pentru absența cadoului în sat. Acolo darul are doi timpi: dai și primești. Darul are un dus și un întors. Faci daruri cui îți face și îți face daruri cel căruia îi faci. Nici măcar copiii nu primesc „daruri de Crăciun” în sensul obișnuit al cuvânului. Ei sunt plătiți cu covrigi, nuci, alune, mere și puțini bani pentru serviciul pe care îl fac colindând.
Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR – Colaci expuși la MȚR de Ziua Crucii în 2007, fotograf Marius Caraman (IMG-9826)
ETICHETE
 , , ,

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Sârbii din Banat se pregătesc să aprindă Badnjak-ul de Crăciun
de
Premieră în România: Darurile oferite de cei trei magi la nașterea lui Iisus Hristos ajung în țară
de
Tu știi de ce împodobim un brad de Crăciun?
de

Comentariile sunt oprite pentru acest articol