După ce au analizat 23 de ani de studii la care au participat peste 30.000 de copii sub 12 ani, experții au ajuns la concluzia că timpul petrecut în fața televizorului sau jucând jocuri pe calculator are efecte măsurabile și pe termen lung asupra funcțiilor cerebrale ale acestora. Cercetările demonstrează însă și unele efecte pozitive.

Analiza dovezilor a implicat 33 de studii care au utilizat tehnologia neuroimagistică pentru a măsura impactul tehnologiei digitale asupra creierului copiilor cu vârsta sub 12 ani. Rezultatele au fost publicate în revista Early Education and Development.

Cercetarea constată că timpul petrecut în fața ecranului duce la modificări în cortexul prefrontal al creierului, care stă la baza funcțiilor executive, cum ar fi memoria de lucru și capacitatea de a planifica sau de a răspunde în mod flexibil la situații.

De asemenea, s-a constatat un impact asupra lobului parietal, care ne ajută să procesăm atingerea, presiunea, căldura, frigul și durerea; lobul temporal, care este important pentru memorie, auz și limbaj; și lobul occipital, care ne ajută să interpretăm informațiile vizuale.

Cu toate acestea, cercetătorii nu pledează pentru limitarea timpului petrecut în fața ecranului, despre care spun că poate duce la confruntări. În schimb, ei îndeamnă factorii de decizie politică să ajute părinții să navigheze în lumea digitală prin promovarea unor programe care să sprijine dezvoltarea pozitivă a creierului.

Echipa de cercetare, care a inclus, pe lângă experți de la Universitatea de Educație din Hong Kong, și specialiști de la Universitatea Normală din Shanghai (China) și de la Universitatea Macquarie (Australia), a dorit să afle cum afectează activitatea digitală plasticitatea – sau maleabilitatea – creierului în perioadele critice de dezvoltare.

Se știe că dezvoltarea vizuală are loc în principal înainte de vârsta de opt ani, în timp ce perioada-cheie pentru dobândirea limbajului este până la 12 ani.

Oamenii de știință au sintetizat și evaluat studiile privind utilizarea digitală a copiilor și dezvoltarea cerebrală asociată, publicate între ianuarie 2000 și aprilie 2023, cu vârste ale participanților de la șase luni în sus.

Mediile bazate pe ecran au fost cele mai frecvent utilizate de participanți, urmate de jocuri, scene vizuale virtuale, vizionare și editare video și utilizarea internetului sau a tabletei.

Lucrarea concluzionează că aceste experiențe digitale timpurii au un impact semnificativ asupra formei creierului copiilor și asupra funcționării acestuia.

Acest lucru a fost considerat ca având și un potențial pozitiv, dar majoritar negativ.

De exemplu, în unele studii au fost observate efecte negative în ceea ce privește modul în care timpul petrecut în fața ecranului influențează funcțiile cerebrale necesare pentru atenție, abilitățile de control executiv, controlul inhibitor, procesele cognitive și conectivitatea funcțională.

Alte studii au sugerat că un timp mai mare petrecut în fața ecranului este asociat cu o conectivitate funcțională mai scăzută în zonele creierului legate de limbaj și control cognitiv, ceea ce ar putea afecta negativ dezvoltarea cognitivă.

De asemenea, s-a constatat că utilizatorii de dispozitive de tip tabletă au avut o funcție cerebrală și sarcini de rezolvare a problemelor mai proaste.

În patru studii s-a constatat că utilizatorii de jocuri video și utilizatorii de internet de nivel ridicat produc modificări negative în zonele creierului, având un impact asupra scorurilor de inteligență și a volumului creierului.

Iar „utilizarea intensivă a mijloacelor de comunicare” în general s-a dovedit a avea un impact potențial asupra procesării vizuale și a regiunilor cu funcții cognitive superioare.

Cu toate acestea, au existat șase studii care au demonstrat cum aceste experiențe digitale pot avea un impact pozitiv asupra funcționalității creierului unui copil.

Unul dintre studii a constatat îmbunătățirea capacității de concentrare și de învățare în lobul frontal al creierului, în timp ce, un alt studiu a sugerat că jocurile video pot crește cererea cognitivă, îmbunătățind potențial funcțiile executive și abilitățile cognitive ale copiilor.

În general, echipa profesorului Li a concluzionat că factorii de decizie politică trebuie să acționeze pe baza acestor constatări pentru a sprijini practica bazată pe dovezi pentru profesori și părinți.

O limitare a studiului, comentează autorii, este lipsa cercetărilor în acest domeniu, „care s-ar putea datora faptului că acest subiect este nou și emergent, iar tehnologiile de cercetare sunt, de asemenea, în evoluție”.

În plus, „această analiză de amploare”, adaugă ei, „nu a abordat întrebări cheie, cum ar fi dacă utilizarea digitală timpurie (de exemplu, timpul petrecut în fața ecranului) sau procesele cognitive (adică experiența de învățare) sunt cele care au determinat schimbarea funcției și structurii creierului și dacă există efecte diferite în funcție de tipurile de echipamente digitale și de modul de utilizare”.

Prin urmare, autorii recomandă ca cercetările viitoare să exploreze tehnici precum cercetarea longitudinală privind impactul ecranelor asupra funcțiilor cerebrale.

---