Criza climatică este un termen care descrie încălzirea globală, schimbările climatice, precum și consecințele acestora. Termenul a fost folosit pentru a descrie amenințarea încălzirii globale asupra planetei și pentru a susține accelerarea eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice

Încălzirea globală cauzată de om, El Niño, fluctuațiile solare și o erupție vulcanică subacvatică masivă sunt principalii factori care au dus la vremea extremă de anul acesta.

Din păcate, acești factori se combină într-un mod care exacerbează încălzirea globală. Și mai rău, ne putem aștepta ca temperaturile neobișnuit de ridicate să continue până în 2025, ceea ce înseamnă vreme și mai extremă în viitorul apropiat, scrie The Conversation.

El Niño

Vorbim de un fenomen climatic ce are loc o dată la câțiva ani, atunci când apa de suprafață din Pacificul tropical își inversează direcția și se încălzește. Acest lucru încălzește atmosfera de deasupra, ceea ce influențează temperaturile și modelele meteorologice de pe tot globul.

În esență, atmosfera împrumută căldură din Pacific, iar temperaturile globale cresc ușor. Ultimul El Niño puternic a fost în 2016, când temperaturile globale au crescut cu aproximativ 0,14 grade Celsius în medie, făcând din 2016 cel mai cald an înregistrat. Un El Niño slab a avut loc și în 2019, iar asta a făcut din 2020 al doilea cel mai cald an din lume.

Opusul lui El Niño, La Niña, aduce curenți din Pacific mai reci decât de obicei, care curg spre vest, absorbind căldura din atmosferă, ceea ce răcește globul. Lumea tocmai a ieșit din trei ani consecutivi de La Niña, ceea ce înseamnă că experimentăm o schimbare și mai mare de temperatură.

Pe baza creșterii temperaturii la suprafața mării din Pacific la mijlocul anului 2023, modelarea climatică sugerează acum o șansă de 90% ca Pământul să se îndrepte spre primul său El Niño puternic din 2016.

Combinat cu încălzirea constantă indusă de om, Pământul ar putea să-și doboare din nou recordurile anuale de temperatură. Iunie 2023 a fost cea mai caldă lună iunie. Iulie a înregistrat recorduri globale pentru cele mai călduroase zile și un număr mare de recorduri regionale, inclusiv un indice de căldură de neînțeles de 67 de grade Celsius în Iran.

Fluctuațiile solare

Soarele poate părea că strălucește într-un ritm constant, dar este o minge de plasmă care clocotește, a cărei energie radiantă se schimbă pe mai multe scale de timp diferite.

Soarele se încălzește încet și în jumătate de miliard de ani va fierbe oceanele Pământului. La scara temporală umană, totuși, producția de energie a Soarelui variază doar ușor, aproximativ o parte la 1.000, pe un ciclu repetat de 11 ani.

Vârfurile acestui ciclu sunt prea mici pentru ca noi să le observăm la nivel zilnic, dar ele afectează sistemele climatice ale Pământului.

Convecția rapidă în interiorul Soarelui nostru generează un câmp magnetic puternic aliniat cu axa sa de rotație și face ca acest câmp să se întoarcă complet și să se inverseze la fiecare 11 ani. Acesta este ceea ce cauzează ciclul de 11 ani în radiația solară emisă.

Creșterea temperaturii Pământului în timpul unui maxim solar, în comparație cu producția solară medie, este de numai aproximativ 0,05 grade Celsius, aproximativ o treime dintr-un El Niño puternic.

Opusul se întâmplă în timpul unui minim solar. Cu toate acestea, spre deosebire de schimbările variabile și imprevizibile El Niño, ciclul solar de 11 ani este relativ regulat, consistent și previzibil.

Ultimul ciclu solar a atins minimul în 2020, reducând efectul modestului El Niño din 2020. Ciclul solar actual a depășit deja vârful ciclului anterior relativ slab (care a fost în 2014) și va atinge vârful în 2025, producția de energie a Soarelui crescând până atunci.

O erupție vulcanică masivă

De asemenea, erupțiile vulcanice pot afecta semnificativ climatul global, prin scăderea temperaturii globale atunci când aerosolii de sulfați erupți protejează și blochează o parte din lumina soarelui, dar nu întotdeauna.

Într-o întorsătură neobișnuită, cea mai mare erupție vulcanică din secolul 21 de până acum, erupția din 2022 a Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga are un efect de încălzire și nu de răcire.

Erupția a eliberat o cantitate neobișnuit de mică de aerosoli de sulfat de răcire, dar o cantitate enormă de vapori de apă. Magma topită a explodat sub apă, vaporizând un volum uriaș de apă oceanică care a erupt ca un gheizer înalt în atmosferă.

Vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră puternic, iar erupția poate sfârși prin a încălzi suprafața Pământului cu aproximativ 0,035 de grade Celsius, conform unei estimări.

Spre deosebire de aerosolii de sulfat de răcire, care sunt de fapt mici picături de acid sulfuric care cad din atmosferă în decurs de unul până la doi ani, vaporii de apă sunt un gaz care poate rămâne în atmosferă mulți ani. Impactul încălzirii vulcanului Tonga este de așteptat să dureze cel puțin cinci ani.

Încălzirea globală cauzată de om

Oamenii au crescut temperaturile medii globale cu aproximativ 1,1 grade Celsius din 1900, prin eliberarea unor volume mari de gaze cu efect de seră în atmosferă. De exemplu, populația a crescut cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă cu 50%, în principal prin arderea combustibililor fosili în vehicule și centrale electrice.

Încălzirea de la gazele cu efect de seră este de fapt mai mare de 1,1 grade Celsius, dar a fost mascata de alți factori umani care au un efect de răcire, cum ar fi poluarea aerului.

Dacă impactul uman ar fi singurul factor, fiecare an succesiv ar stabili un nou record ca fiind cel mai fierbinte an din istorie, dar asta nu se întâmplă. Anul 2016 a fost cel mai cald de până acum, în mare parte din cauza ultimului mare El Niño.

Dacă în anul următor se dezvoltă un El Niño puternic, combinat cu maximul solar și cu efectele erupției Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, temperaturile Pământului ar crește probabil până la cote necunoscute. Conform modelării climatice, acest lucru ar însemna probabil și mai multe valuri de căldură, incendii de pădure, inundații fulgerătoare și alte evenimente meteorologice extreme.

Există acum o șansă mai mare de 50% ca temperatura globală a Pământului să atingă 1,5 grade Celsius până în anul 2028, cel puțin temporar, crescând riscul declanșării unor puncte critice climatice cu impact și mai mare asupra omului.

---