19 octombrie 2020, 18:28

Cum arăta uniforma de diplomat a lui Vasile Alecsandri, în secolul al XIX-lea

Unul din cei mai importanți scriitori și oameni politici ai generației sale, Vasile Alecsandri, personalitate de prim rang a culturii române, a fost, în același timp, un om politic important al epocii sale și un diplomat de anvergură.

Unionist

El a pledat pentru unirea Moldovei cu Țara Românească, înfăptuirea reformelor domnitorului Al. I Cuza, modernizarea, reformarea și consolidarea instituțiilor statului național, recunoașterea legitimității noului stat apărut în urma actului unirii pe harta Europei în a doua parte a secolului XIX, militând pentru câștigarea independenței față de Poarta Otomană.

În galeria diplomaţilor perioadei preunioniste şi în perioada imediat următoare se disting nume celebre precum ar fi: Vasile şi Ioan Alecsandri, Costache Negri, Ion Bălăceanu, Dimitrie Brătianu, Toedor Callimachi-Paleologul şi mai puţin cunoscutul Ludovic Steege, arată revistatransilvania.ro.

Scriitor și diplomat prin excelență

Scriitor şi diplomat prin excelenţă, Vasile Alecsandri s-a afirmat în momentele istorice de certă anvergură pentru întemeierea şi recunoaşterea oficială a naţiunii române.

Atât Vasile Alecsandri, cât şi Costache Negri, s-au afirmat ca adepţi ai afirmării intereselor naţionale româneşti în plan imediat, pe calea negocierilor şi a tatonărilor diplomatice, mai presus de ambiţii personale şi de patimi politice subsidiare.

Alecsandri și Negri, diplomați onești și de încredere

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în decursul unui răstimp de trei săptămâni, atât ca Domnitor al Moldovei, cât şi ca domn la Bucureşti, împlinea un mai vechi deziderat politic şi naţional al elitei paşoptiste, a fost, în fond, demersul nodal al istoriei moderne pe care se va edifice România ulterioară, comentează sursa citată.

Fără o clipă de pregetare, susţinători pe faţă ai noului domnitor, atât Vasile Alecsandri, precum şi Costache Negri, s-au afirmat ca diplomaţi oneşti şi de binemeritată încredere ai Domnitorului Cuza.

În perioada imediat următoare alegerii sale, Alexandru Ioan Cuza şi-a fundamentat deciziile pe sfaturile pertinente şi deloc interesate ale celor doi.

Ministrul pentru Treburile din Afară

Reconfirmat de domnitor în calitatea de ministru pentru Treburile din Afară, Vasile Alecsandri îl propune pe 26 ianuarie 1859 pe Costache Negri, pentru a reprezenta interesele Principatelor Unite pe lângă Sublima Poartă, misiunea delegatului Principatelor la Constantinopol fiind extrem de delicată, deoarece în sarcina şi atenţia acestuia cădea responsabilitatea recunoaşterii dublei alegeri şi obţinerea învestiturii pentru domnitorul Principatelor Române.

Învestit de principele Cuza cu o serie de scrisori autografe de acreditare, Vasile Alecsandri îşi începu misiunea sa diplomatică, pe lângă suveranii statelor apusene, fiind pe deplin conştient de suprema responsabilitatea care îi revenea.

Implicat în evenimentele politice ale epocii sale

Născut, conform opiniei majorității cercetătorilor, la 21 iunie 1821, în Bacău, decedat la 22 august 1890, la Mircești, Vasile Alecsandri a fost poet, dramaturg, prozator, traducător, culegător de folclor, diplomat și om politic.

Vasile Alecsandri s-a implicat în toate evenimentele politice ale epocii sale, scrie agenția de presă RADOR.

A fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Moldova, care a avut un caracter pașnic, fiind denumită în epocă ”revolta poeților”.

În exil

După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri pleacă în exil. Trecând  prin Austria și Germania, poetul s-a stabilit pentru o perioadă la Paris, unde s-a întâlnit cu militanții pașoptiști munteni, revenind în Moldova în toamna aceluiași an.

Vasile Alecsandri a desfăşurat o bogată activitate unionistă şi a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei în anul 1857, iar în anul următor a fost membru în Comitetul central al Unirii de la Iaşi şi membru în Adunarea Electivă a Moldovei.

În acest context, el a fost candidatul la tron care întrunea cele mai multe voturi din partea aripii liberale a Partidei Naţionale, însă Alecsandri  a refuzat desemnarea, propunându-l în locul său pe Costache Negri. Până la urmă sorții au căzut asupra lui Al. I. Cuza.

Campanie diplomatică la Cancelariile occidentale

După unire, domnitorul Al. I. Cuza l-a desemnat pe Vasile Alecsandri pentru a duce o campanie diplomatică la Cancelariile occidentale, pledând pentru recunoașterea unirii.

În următoarea perioadă Vasile Alecsandri devine ministru de Externe al Moldovei, deputat şi ministru plenipotenţiar la Paris.

Ca scriitor, Vasile Alecsandri a abordat toate genurile literare, excelând în poezie, dramaturgie, proză memorialistică și cea epistolară. A pus bazele comediei și dramei istorice românești.

Director la Teatrul Național din Iași

Anii directoratului la Teatrul Național din Iași i-au creat posibilitatea să-și exerseze talentul artistic în vederea alcătuirii primului repertoriu dramatic național și în instruirea trupei după modelul teatrelor pariziene.

A scris atât cântece comice („Barbu Lăutarul”, „Șobolan Viteazul”, „Sandu Napoilă Ultraretrogradul” ș.a.), scene și operete , vodeviluri și comedii („Rusaliile”, „Iorgu de la Sandagura”, „Chirița în Iași”, „Chirița în provincie”, dar și drame istorice („Despot-Vodă”).

Descoperirea poeziei populare l-a marcat profund și i-a influențat cariera artistică. Redactând și editând prima culegere de folclor literar în 1852, poetul a elaborat un număr important de studii asupra folclorului românesc, a deschis și stimulat inspirația populară pentru literatura cultă.

Culmea creației poetice

El însuși a scris nenumărate doine, legende, balade și hore cu caracter patriotic. Culmea  creației sale poetice o reprezintă însă pastelurile.

Din anul 1860,  Alecsandri se stabileşte la Mirceşti, unde rămâne până la sfârşitul vieţii, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din ţară în misiuni diplomatice.

A compus versurile Imnului Regal

A fost un apropiat al familiei regale. În 1881, după proclamarea Regatului României, a compus versurile pentru Imnul Regal, precizează și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

În pagina de Facebook a Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe este prezentată uniforma de diplomat a lui Vasile Alecsandri, sec. al XIX-lea, din colecția MNIR.

Expoziția virtuală

Piesa face parte din expoziția virtuală „Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”, disponibilă pe site-ul muzeului: http://www.muzeulvirtual.ro/expozitii/haine-il-face-pe-om/

Expoziția „Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară” propune o incursiune în istoria vestimentară a spațiului românesc, în perioada cuprinsă între secolele XV – XX, se arată pe site-ul muzeulvirtual.ro.

Veșminte laice și ecleziastice

În cadrul acesteia sunt prezentate veșminte laice și ecleziastice, costume, uniforme, dar și accesorii purtate de anumite categorii sociale – nobilime, cler, negustori, diplomați, militari, funcționari, oameni de cultură și știință, artiști de renume, dar și simple doamne cochete și “gentelmani” din vremuri trecute.

Multe dintre exponate provin de la personalități de marcă ale istoriei României, precum domnitorul Alexandru cel Bun, principii Transilvaniei – Gabriel Bathory și Gabriel Bethlen -, Alexandru Ioan Cuza, regele Carol I, regele Ferdinand I, regina Elisabeta, regina Maria, regele Carol al II-lea, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, generalul Averescu etc.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.