23 septembrie 2020, 19:12

Cum îți poți dezvolta „supermemoria”

Despre „Efectul Mozart” şi despre efectele curative ale meloterapiei – terapia cu ajutorul muzicii – se vorbeşte de mai mulţi ani, însă specialiştii în neuroștiințe iau abia acum în serios calităţile terapeutice ale muzicii. Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ascultăm muzică clasică? Şi în ce măsură piesele din repertoriul clasic sunt benefice activităţilor cerebrale?

Reputatul medic şi profesor de neurologie şi psihiatrie Oliver Sacks a descris, în lucrarea sa „Muzicofilia”, experienţele unor pacienţi care, cu ajutorul muzicoterapiei, au reuşit să amelioreze unele boli psihice grave, ba chiar să dezvolte anumite înclinaţii muzicale pentru un instrument, în timpul tratamentelor.

Ideea terapiei prin muzică a apărut imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a numărului mare de soldaţi întorşi de pe front cu leziuni craniene şi traume cerebrale. Apoi, începând cu anii ’70, muzicoterapia a început să ia amploare în întreaga lume, ca tratament eficient în cazul unor boli psihice sau al sindromului Parkinson.

Expresia ” efectul Mozart ” a fost inventată în anul 1991, dar a fost descrisă într-un studiu doi ani mai târziu, în revista Nature, declanşând un interes de mari propoţii în mass-media cu privire la ideea conform căreia ascultarea muzicii clasice, îmbunătăţeşte într-un fel funcţionarea creierului.

Efectul Mozart în rândul copiilor

Sursa www.suntmamica.ro

În multe grădiniţe şi şcoli din lume, profesorii de muzică îi încurajează pe cei mici să-şi folosească creativitatea, prin desen, în timp ce ascultă muzică de Mozart.

Pentru copii, însă, spun specialiştii, mult mai benefică este muzicoterapia activă, adică să înveţe să cânte la un instrument, spre deosebire de tehnicile receptive prin care micuţii sunt încurajaţi doar să asculte muzică clasică.

Efectul Mozart a dus, atunci, la vânzări uriaşe de CD-uri ale lucrărilor marelui compozitor austriac. Motivul? Cercetătorii au susţinut că unele sonate de Mozart dezvoltă creierul unui copil sub 3 ani, fenomen denumit inteligenţă stimulată. Metoda a stârnit controverse în rândul experţilor. Faptul că expui un copil la muzica faimosului compozitor nu-l face mai deştept, au susţinut unii specialişti, potrivit Digi24.

Mozart şi Bach erau compozitorii preferaţi ai lui Albert Einstein. Despre muzica lor, celebrul om de ştiinţă spunea că este venită mai degrabă din Cosmos, decât pusă pe note de mâna unui om. Mai multe cercetări ulterioare au confirmat faptul că muzică duce la o îmbunătăţire temporară a capacităţii de a manipula fenomenele mentale, dar beneficiile sunt de scurtă durată şi nu ne fac mai inteligenţi.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.