CITIRE

Cum putem promova monumentele istorice? Un anticar...

Cum putem promova monumentele istorice? Un anticar bucureștean prezintă cele mai importante construcții din Capitala României

Monumentele noastre istorice, atâtea câte ne-au mai rămas, reprezintă fără îndoială unele din cele mai vii mărturii ale trecutului istoric al pământului nostru. Ele vorbesc de la sine despre trecutul si istoria țării noastre și de aceea este bine să se investească în edificile care încă mai sunt în picioare.

În fiecare an, la 18 aprilie, Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor celebrează Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor aprobată în cadrul celei de-a 22-a Conferinţe Generale a UNESCO din 1983. Această zi oferă posibilitatea ca publicul larg să conştientizeze dimensiunea patrimoniului monumentelor şi siturilor la nivel naţional şi mondial, precum şi a vulnerabilităţii acestuia. Totodată, sunt aduse în atenţia oamenilor şi eforturile necesare protecţiei şi conservării acestui patrimoniu.

Într-un material exclusiv Editiadedimineata.ro, Lucrețiu Tudoroiu, directorul Anticariatului Brătianu și președintele Institutului pentru Memorie Vizuală ne-a vorbit despre importanța monumentelor istorice din Capitală și măsurile care ar putea fi luate pentru valorificarea edificiilor.

Sursa facebook.com

Care considerați că sunt cele mai importante monumente din București? Ne puteți descrie ce reprezintă acestea la nivel simbolic pentru identitatea capitalei?

Lucrețiu Tudoroiu: „Din punctul meu de vedere foarte importante sunt atât monumentele care s-au păstrat și le știm, cât și acelea care au fost distruse în perioada 1948-1989, mai concret în primii ani ai comunismului. Anul ’48 a fost anul loviturilor de grație și avem în vedere monumentele regelui Ferdinand, lui I.C. Brătianu, printr-o minune s-a păstrat statuia lui Ionel Brătianu și de asemenea și alte monumente care au fost distruse, dacă ne referim la partea de arte plastice.

Dacă ar fi să ne gândim la monumentele actuale din București, care ar merita să fie prezervate, cele mai importante dintre ele se bucură totuși de o protecție  din partea autorităților. Sunt clasate ca monumente de importanță națională și au o soartă fericită cumva. Cele care sunt vârful aisbergului. Le știe toată lumea. Toată lumea dorește păstrarea lor. S-au investit bani în timpul comunismului, s-au investit și după ’89. Nu s-au făcut acțiuni de distrugere a lor și avem atât bisericile, cât și construcțiile de sfârșit de secol al XIX – lea și început de secol XX, care dau fizionomia orașului.

Sigur, pentru București, sunt emblematice o serie de construcții. Cele de pe Calea Victoriei sunt cele mai cunoscute și din zona anexă: Palatul CEC-ului, Palatul Telegrafico-Poștal, care acum adăpostește Muzeul Național, Palatul Regal care este finalizat de Carol al II-lea, Ateneul Român care este construit la sfârsit de secol al XIX-lea la marginea orașului, Închipuiți-vă că atunci, în 1881, Ateneul Român nu era în centru, ci la marginea orașului. Deci o serie întreagă de clădiri definitorii pentru oraș. Toate sunt importante și în toate s-a investit.

Sursa europa.fm

De joi va fi și Festivalul Luminilor pe Calea Victoriei, unde vor fi acțiuni pentru punerea lor în valoare. Ne simțim în Europa. Pe mine m-ar atrage mai degrabă niște proiecte de prezervare a unor peisaje urbane din aceeași perioadă, străzi care păstrează un stil de sfârșit de secol XIX, fie stil neoromânesc, fie stil cubist de perioadă interbelică și de asemenea art nouveau.

Din punctul meu de vedere nu m-aș focaliza strict pe monumente existente și puse în valoare până acum pentru că de bine, de rău, acestea sunt protejate, m-aș axa mai mult pe nivelul de peisaj urban care definește Bucureștiul și sunt o serie de clădiri și străzi extraordinare care ar merita să fie păstrate așa cum sunt acum.”

Dacă ar fi să faceți o recomandare, ce monumente ar trebui să vadă o persoană care ajunge pentru prima dată în București?

„Centrul Vechi ar merita să fie vizitat pentru pentru că sunt ruinele Curții Domnești din perioada medievală, legată de Vlad Țepeș, care este deja o carte de vizită, zona centrală cu clădirile de stil francez, care au făcut ca Bucureștiul să fie numit Micul Paris, zona de vile și case din Cotroceni în mod particular, zona de parcuri din nordul orașului. Acestea sunt definitorii pentru oraș și dacă ar fi după mine, dar ca tur ghidat, și nu pe jos, aș include o vizită pe străzile din Ferentari.

Sursa www.locuridepoveste.ro

Este fascinant Ferentariul, mai ales seara, dacă cineva se poate duce pe acolo fără să bată la ochi, descoperă un stil arhitectonic românesc, care a fost acum 150 de ani și care s-a păstrat doatr în mediul marginal al Ferentariului. Zona Pieptănari-Ferentari-Rahova redă exact definitoriu al mahalalei bucureștene de acum 150 de ani. Cum arăta Curtea Veche sau mahalalele de lângă Curtea Veche de acum  de ani și pe care le descrie Mateiu Caragiale în Craii de Curte Veche, așa este un mod în care se poate aproxima Bucureștiul.”

Să ne imaginăm că ați putea ridica un monument important. Ce ați face? Ce credeți că lipsește din Capitală?

„Cred că ar trebui construită și pusă în valoare replica Columnei lui Traian. Pentru mine ca român reprezintă certificatul de naștere al acestei națiuni. Este singurul monument care poate să exprime cum ne-am constituit noi ca neam. Proiectele au existat dinaintea Primului Război Mondial, însă nu au fost puse în practică. Poate că la Piața Romană ar merita să fie construită această replică a Columnei lui Traian.”

Sursa Karyn.ro

Care este viziunea pe care o aveți cu privire la peisajul urbanistic din București?

„Cred că Bucureștiul este important pentru că este o combinație de stiluri și de obiceiuri de la podurile de pământ până la cele de lemn. Am avut atâta lemn în Țara Românească, încât drumurile erau acoperite cu bârne de stejar, care efectiv constituiau un pod pe deasupra pământului pentru ca drumurile să nu mai fie mlăștinoase.

Un proiect pe care l-aș propune municipalității ar fi reconstituirea în mod permanent în una din zonele centrale a acestui sistem de «înlemnire» a unei străzi ca să poată să înțeleagă și bucureștenii vremurilor noastre cum s-a circulat în capitala Țării Românești, ulterior capitală a Principatelor și a regatului România. Aici nu mai este vorba de un monument ci de un concept urban care a dispărut.”

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.