Seismul violent care a lovit luni sudul Turciei şi Siria vecină a fost unul devastator, asta se vede cu ochiul liber și se numără în morți și răniți, cu zecile de mii. Cum s-a putut ajunge la așa ceva după un cutremur puternic, dar nu de 9 grade pe scara Richter, de la care te-ai fi așteptat să nu mai lase nimic întreg în urmă.

Totuși specialiștii  enumeră mai mulți factori ca fiind explicația prăpădului: combinatie nefericită între cladiri construite precar (clădiri vechi sau mai noi dar care au fost construite fără respectarea codurilor de construcție în vigoare), zguduire puternică (cutremurele s-au produs la adâncimi relativ mici; cutremurul principal s-a produs la cca. 17 km adancime), momentul producerii seismului, și conditiile nefavorabile ale solului (o falie relativ calmă timp de două secole).

Potrivit celui mai recent bilanț, cel puțin 21.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în seismul puternic, cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter, care a lovit Turcia și Siria, fiind urmat la câteva ore de un altul, de 7,6. Este doar un bilanț provizoriu, evident în creștere. 18.000 sunt din Turcia, 3.000 din Siria. Deocamdată.

Fără precedent din 1939 încoace

Un bilanţ provocat mai ales de puterea seismului, fără precedent în Turcia după un cutremur produs în 1939, şi care a survenit într-o regiune foarte populată.

Pământul s-a cutremurat la ora 04:17 şi toţi cei care dormeau au fost „prinşi sub dărâmături când casele lor s-au prăbuşit”, a declarat Roger Musson, cercetător la British Geological Survey.

În plus, construcţia caselor „nu prea corespundea unei zone cu risc de cutremure majore”, a explicat Musson, autor al unei cărţi consacrate cutremurelor. Ceea ce s-ar putea explica prin faptul că falia seismică, unde se aflau aceste locuinţe, a fost relativ calmă în trecut.

Legea nu a fost aplicată

În Turcia, oamenii sunt tot mai furioşi că legile în domeniul construcţiilor au fost aplicate deficitar, iar asta a dus la prăbuşirea atât de multor clădiri şi la un bilanţ atât de dramatic al victimelor, scrie BBC.

BBC a prezentat informații despre unele dintre clădirile construite recent care s-au prăbuşit în timpul cutremurului de luni cu magnitudine de 7,8, care a fost urmat până acum de 650 de replici, unele foarte puternice.

Astfel, una dintre clădirile din Malatya a fost finalizată chiar anul trecut, iar pe reţelele sociale au circulat capturi de ecran cu un anunţ care spunea că a fost „finalizată în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”. În text se preciza că toate materialele şi manopera folosite au fost „de primă clasă”.

În prezent, nu mai există niciun anunț de acest gen, dar mai multe persoane au făcut poze şi înregistrări video şi le-au postat online. Reclama se potriveşte cu stilul altora similare de pe site-ul companiei, menţionează BBC.

Un alt bloc de apartamente construit recent în oraşul portuar Iskenderun este în mare parte distrus. Constructorul care a ridicat această clădire are postată o imagine care arată că a fost finalizată în 2019. BBC a verificat că imaginea clădirii distruse corespunde cu locaţia fotografiei publicitare a blocului făcută de companie.

O altă clădire care a fost inaugurată în Antakya în 2019 poate fi văzută în mare parte distrusă într-o imagine verificată de BBC. Complexul Guclu Bahce din Antakya a fost grav avariat în urma cutremurelor. BBC a găsit o înregistrare video de la evenimentul de inaugurare a complexului de locuinţe, în noiembrie 2019, în care proprietarul companiei de construcţii implicate spune: „Proiectul Guclu Bahce City este special în comparaţie cu celelalte în ceea ce priveşte locaţia şi calităţile de construcţie”.

Nerespectarea standardelor în construcție

Discuțiile despre nerespectarea standardelor în construcții au reînviat cu furie în ultimele zile în Turcia, după cutremurul care a pus la pământ mii de clădiri în cele zece provincii afectate.

Jurnaliști și specialiști au sugerat că practicile neglijente în construcție par să fi sporit numărul de clădiri prăbușite și implicit numărul de victime. Asta, deși autoritățile și firmele de construcții știau foarte bine că blocurile construite se află într-o zonă seismică periculoasă.

Deşi cutremurele de luni au fost puternice, experţii spun că imobilele construite corespunzător ar fi trebuit să poată rămâne în picioare. „Intensitatea maximă a acestui cutremur a fost violentă, dar nu neapărat suficientă pentru a dărâma clădiri bine construite”, spune David Alexander, profesor de planificare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă la University College London.

„În cele mai multe locuri, nivelul de trepidaţii a fost mai mic decât cel maxim (suportabil), aşa că putem concluziona că din miile de clădiri care s-au prăbuşit, aproape toate nu corespund niciunei norme de construcţie antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe”, a explicat profesorul.

Cele mai recente norme impun ca structurile din regiunile predispuse la cutremure să folosească beton de înaltă calitate, armat cu bare de oţel. De asemenea, coloanele şi grinzile trebuie să fie distribuite în aşa fel, încât să poată absorbi eficient impactul cutremurelor. Cu toate acestea, aceste legi au fost aplicate în mod deficitar.

Reglementările în materie de construcţii au fost înăsprite în urma unor dezastre anterioare care s-au produs în Turcia. De asemenea, au fost introduse standarde de siguranţă mai stricte după cutremurul din 1999 din jurul oraşului Izmir, în care au murit 17.000 de persoane.

”Amnistiile periodice”

Există însă practica „amnistiilor periodice”, care oferă scutiri legale acelor structuri construite fără certificatele de siguranţă necesare, în schimbul plăţii unei taxe. Acest lucru a contribuit la catastrofa recentă, sugerează experţii. Până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit „amnistie” de construcţie, potrivit lui Pelin Pınar Giritlioğlu, şeful de la Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri şi arhitecţi din Turcia. Criticii au avertizat de mult timp că astfel de practici riscă să ducă la o catastrofă în cazul unui cutremur major, ceea ce s-a şi întâmplat.

Turcia nu a învățat aproape nimic din lecțiile cutremurelor trecute, normele în construcția clădirilor sunt mai mult ignorate decât respectate, iar țara își continuă dezvoltarea haotică, bazată chiar pe industria construcțiilor, unde marile contracte publice sunt acordate frecvent acoliților guvernului, a scris, în Washington Post, Asli Aydintasbas, jurnalistă turcă și cercetătoare la think-tank-ul american Brookings Institution.

Despre acest subiect a vorbit și Mark Quigley, profesor specializat în știința cutremurelor la Universitatea din Melbourne, într-o analiză pentru publicația The Conversation. În ciuda unui risc seismic bine-cunoscut în Turcia, a scris acesta, regiunea lovită de cutremur are o infrastructură vulnerabilă. Multe dintre clădirile prăbușite par să fi fost construite din beton, fără o armătură seismică adecvată, a spus el.

Au uitat de pericol?

Turcia este situată în una dintre principalele zone seismice ale globului. În 1999, un cutremur s-a produs de-a lungul faliei din Anatolia de Nord, în regiunea nordică Düzce, provocând moartea a peste 17.000 de persoane.

Luni, pământul s-a cutremurat de cealaltă parte a ţării, în apropiere de graniţa cu Siria, de-a lungul faliei Anatoliei de Est.

Pe această falie nu s-au mai produs cutremure cu magnitudinea de 7 de mai bine de două secole, ceea ce ar fi putut determina populaţia „să neglijeze importanţa periculozităţii sale”, a mai spus Musson. O durată care înseamnă, de asemenea, că „o cantitate mare de energie s-a putut acumula” de-a lungul faliei. Supoziţie susţinută, potrivit cercetătorului, de apariţia unei replici puternice după seismul principal. Alte opinii susțin însă că al doilea seism nu a fost, de fapt, o replică. Este un alt fenomen, numit „seism declanşat” sau „dublet”: adică un al doilea seism provocat direct de primul. 

Un ”bis” al cutremurului produs la 13 august 1822

Cutremurul de luni este „aproape repetarea” seismului produs în zonă pe 13 august 1822, a cărui magnitudine a fost estimată la 7,4 de seismologi. Seismul a provocat la acea vreme „o cantitate enormă de distrugeri, oraşe întregi devastate şi pierderi de zeci de mii de vieţi omeneşti”, a amintit Roger Musson.

Seismul s-a produs la mică adâncime – circa 17,9 kilometri – în apropierea oraşului Gaziantep, cu două milioane de locuitori. El a fost provocat de o mişcare spre nord a plăcii tectonice arabe care „avansează spre Turcia”, a explicat seismologul.

Când tensiunea devine prea puternică, placa avansează brusc şi „eliberarea acestei mişcări produce un cutremur major, ca cel produs astăzi”, a mai spus el.

Amploarea distrugerilor depinde şi de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie (100 de kilometri în cazul seismului de luni), susţine omul de ştiinţă. „Aceasta înseamnă că orice punct din apropierea acestor 100 km a ajuns, de fapt, în centrul cutremurului”.

---