1 martie 2024, 16:35

Cum să modifici specia umană. Să-l ascultăm pe cercetătorul chinez care susține că a creat primii copii modificați genetic

În 2018 a șocat lumea prima oară. Așa, modest, fără aparatură sofisticată pe fundal, fără pupitre elegante de unde să facă anunțul, He Jiankui, omul de ştiinţă chinez care a stârnit indignare la nivel mondial, a dezvăluit că a creat primii copii modificaţi genetic și a susținut că le oferă copiilor imunitate la HIV.

Ulterior, a fost demis de universitatea sa din Shenzhen, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare și a fost condamnat în linii mari pentru că a continuat procedura riscantă, controversată din punct de vedere etic și nejustificată din punct de vedere medical, cu consimțământul inadecvat din partea familiilor implicate.

În 2023, într-unul dintre primele sale interviuri de la reapariția sa în public după eliberare, a declarat pentru The Guardian că s-a pripit. „M-am gândit de mult timp la ceea ce am făcut în trecut. Pentru a rezuma într-o singură propoziție: am făcut-o prea repede.” El a refuzat să detalieze ceea ce credea că ar fi trebuit să existe înainte de a continua cu editarea genelor.

Etica și medicina

A studiat fizica în China înainte de a se muta în SUA pentru a studia pentru un doctorat la Universitatea Rice și un post-doctorat în secvențierea genomului la Universitatea Stanford. S-a întors în China în 2012 pentru a urma cercetările Crispr-Cas9 privind editarea genelor, lansând o varietate de afaceri în domeniul biotehnologiei.

Celulele modificate genetic începeau deja să fie folosite în tratamentele clinice pentru adulți. Dar modificarea genetică a embrionilor a fost – și este – mult mai controversată din punct de vedere etic, deoarece schimbările sunt făcute în fiecare celulă din organism și sunt transmise generațiilor ulterioare. Unii se întreabă dacă un astfel de pas ar putea fi vreodată justificat medical.

Între timp, He Jiankui a surprins comunitatea ştiinţifică mondială când a anunţat pe reţelele sociale că deschide un laborator de cercetare în Beijing. De atunci, actualizările privind cercetările sale postate pe contul personal de Twitter s-au axat pe planuri propuse pentru dezvoltarea terapiei genetice pentru boli rare.

Joia trecută a creat din nou rumoare

Dar iată-ne în iuni-iulie 2023. Joia trecută, el a provocat din nou controverse prin postarea unei noi propuneri de cercetare despre care experţii spun că aminteşte de munca sa anterioară, pe care oamenii de ştiinţă au criticat-o în general ca fiind lipsită de etică şi periculoasă – cu potenţial de a avea impact asupra ADN-ului uman de-a lungul unor întregi generaţii.

Într-un document succint, de o pagină, el a propus o cercetare care ar implica editarea genetică a embrionilor de şoareci şi apoi a ovulelor umane fertilizate – sau zigoţi – pentru a testa dacă o mutaţie „conferă protecţie împotriva bolii Alzheimer”.

„Îmbătrânirea populaţiei este de o importanţă gravă atât ca problemă socio-economică, cât şi ca presiune asupra sistemului medical… În prezent, nu există niciun medicament eficient pentru boala Alzheimer”, a scris el, într-o aparentă aluzie la povara demografică în creştere a Chinei din cauza proporţiei tot mai mari de vârstnici.

Spre deosebire de cercetarea care l-a adus la închisoare, acest potenţial experiment implică un tip de ovul fertilizat anormal, considerat în general ca nepotrivit pentru a fi implantat într-o femeie. Embrionul uman nu ar fi implantat în vederea unei sarcini, iar „autorizaţia guvernamentală şi aprobarea etică” sunt necesare înainte de experiment, se arată în propunerea lui He Jiankui.

Ce spun alți cercetători. „Practic, el vrea să modifice genetic specia umană pentru ca aceasta să nu se îmbolnăvească de Alzheimer”

Nu este clar dacă He ar obţine aprobarea pentru astfel de lucrări în China, chiar dacă propunerea pe care a înaintat-o ar fi considerată ca având merite, iar experţii externi spun că propunerea actuală nu este solidă din punct de vedere ştiinţific, menţionează CNN.

Autorităţile din China au luat mai multe măsuri pentru a înăspri regulile şi standardele etice când este vorba despre editarea genelor umane, în urma dezvăluirilor despre cercetările anterioare ale lui He. De asemenea, i-au interzis lui He să se angajeze în activităţi legate de serviciile de tehnologie de reproducere asistată şi i-au impus limite în ceea ce priveşte activitatea sa cu resursele genetice umane, potrivit presei de stat.

Dar publicarea de către omul de ştiinţă a unei noi propuneri ce implică editarea genetică a embrionilor i-a îngrijorat – şi derutat – pe oamenii de ştiinţă şi pe experţii în etică medicală. „Toată chestiunea este, ca să o spunem direct, o nebunie”, a declarat Peter Dröge, profesor asociat la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, care se concentrează pe genetica moleculară şi biochimică.

Cercetarea propusă ar putea fi considerată un pas pentru a explora dacă o astfel de metodă de editare genetică ar putea fi folosită în viitor la un embrion viabil, subliniază Dröge. În afară de considerentele etice, editarea genetică a unui embrion pentru a contracara o boală complexă care afectează oamenii spre sfârşitul vieţii şi care nu are o cauză genetică unică şi clară este „foarte discutabilă”, a spus el. „Practic, el vrea să modifice genetic specia umană pentru ca aceasta să nu se îmbolnăvească de Alzheimer”, exlică profesorul. „Sunt foarte surprins că iese din nou în faţă cu acest lucru”, a mărturisit el.

Joy Zhang, director fondator al Centrului pentru Ştiinţă Globală şi Justiţie Epistemică de la Universitatea Kent din Marea Britanie, a declarat că propunerea pare a fi „mai mult o cascadorie publicitară decât o agendă de cercetare fundamentată”.

„Trebuie să luăm în considerare aceste afirmaţii publice cu vigilenţă, deoarece ar putea totuşi să inducă în eroare pacienţii şi familiile acestora şi să afecteze reputaţia nu doar a ştiinţei din China, ci şi a efortului global de cercetare în acest domeniu”, a avertizat ea.

Cercetătorul chinez vrea aprobare și transparență

Ca răspuns la întrebările CNN, cercetătorul He Jiankui a spus că „acum colectează feedback de la oamenii de ştiinţă şi bioeticieni” şi nu are un termen pentru studiu. „Voi face o revizuire a propunerii privind boala Alzheimer mai târziu. Nu voi efectua niciun experiment până când nu voi obţine autorizaţia guvernamentală şi, de asemenea, până când nu voi obţine aprobarea unui comitet internaţional de etică cu bioeticieni din SUA şi Europa”, a declarat el pentru CNN prin e-mail.

„Vreau să subliniez că acesta este un studiu preclinic, niciun embrion nu va fi folosit pentru sarcină în acest studiu. Cercetarea va fi deschisă şi transparentă, iar toate rezultatele experimentului şi progresele vor fi postate pe Twitter”, a mai promis el.

Cercetătorul chinez nu a răspuns la întrebările dacă are sau nu restricţii şi limitări ca să efectueze anumite lucrări în China, precizează CNN.

CNN a contactat, de asemenea, Ministerul chinez al Ştiinţei şi Tehnologiei şi Comisia Naţională de Sănătate pentru comentarii, dar nu a primit deocamdată un răspuns.

De ce a făcut închisoare He Jiankui

În 2018, He Jiankui, fost cercetător la Universitatea Sudică de Ştiinţă şi Tehnologie din Shenzhen, a afirmat că a folosit un instrument de editare genetică, numit tehnica CRISPR, pentru a modifica embrionii umani ai unor fetiţe gemene în speranţa de a le proteja de HIV.

Un al treilea copil modificat genetic s-a născut, de asemenea, în urma experimentelor lui He, a declarat ulterior un tribunal din Shenzhen.

Cercetarea a stârnit o agitaţie puternică cu privire la etica utilizării unei tehnologii noi şi potenţial periculoase pe oameni şi la riscul ca mutaţii neintenţionate să fie transmise nu numai copiilor, ci şi potenţialilor urmaşi. De asemenea, a stârnit îngrijorări cu privire la deschiderea unei uşi către un viitor cu potenţial de schimbare a speciilor prin „copii de design”.

În interviuri recente acordate presei, He a spus că simte că a acţionat „prea repede” în efectuarea cercetării şi a oferit puţine detalii despre copii, în afară de a indica faptul că aceştia duc o viaţă „normală”.

Manipularea genetică a embrionilor umani – atât a celor viabili, cât şi a celor neviabili – este, de obicei, strict controlată la nivel mondial, iar unele ţări interzic toate aceste cercetări, arată experţii.

Este justificată editarea genomului uman, în anumite circumstanțe?

Dar există o dezbatere globală solidă în legătură cu autorizarea editării genomului embrionilor umani pentru tratarea unor afecţiuni genetice grave sau pentru extinderea cercetărilor.

Oamenii de ştiinţă spun că editarea genomului, inclusiv la adulţi, este promiţătoare pentru tratarea într-o bună zi a unor boli care în prezent sunt dificil de tratat sau de vindecat, cum ar fi fibroza chistică sau anemia severă.

Legislaţia chineză nu permite ca embrionii umani editaţi genetic folosiţi în cercetare să fie implantaţi în oameni sau să fie dezvoltaţi timp de mai mult de 14 zile. De asemenea, orice editare genetică în scopuri reproductive a fost interzisă de mult timp.

Începând cu 2019, o serie mai amplă de reglementări în domeniul bioştiinţelor din China a adăugat mai multe controale juridice şi standarde etice la astfel de cercetări.

Ce părere are comunitatea științifică din China despre afirmațiile lui He Jiankui

De asemenea, au existat reacţii puternice împotriva lui He în cadrul comunităţii ştiinţifice din China.

În martie, peste 200 de cercetători chinezi au publicat o declaraţie ca răspuns la activităţile publice ale lui He, inclusiv la ceea ce ei au numit „campania de marketing înşelătoare” a lui He cu privire la presupusele sale planuri de cercetare privind bolile rare. Aceştia au condamnat „atitudinea lui He şi refuzul de a reflecta asupra acţiunilor sale criminale de încălcare a eticii şi a reglementărilor privind editarea genelor” şi au cerut autorităţilor de reglementare să lanseze o nouă investigaţie privind „presupusa nouă încălcare a integrităţii ştiinţifice, a normelor etice, a legilor şi a reglementărilor”.

„Limitele etice nu trebuie depăşite”, au subliniat ei.

În ceea ce priveşte viitorul cercetărilor lui He, bioeticianul canadian Françoise Baylis de la Universitatea Dalhousie a declarat că ar trebui luate în considerare numeroase întrebări, de la faptul dacă He are experienţa ştiinţifică necesară pentru a testa ipoteza, până la faptul dacă se poate avea încredere în el că va respecta regulile de cercetare care implică oameni.

„Este posibil ca oamenii să înveţe din greşelile lor şi să îşi schimbe comportamentul… dar mulţi sunt îngrijoraţi, totuşi, că He Jiankui ar putea să nu fi învăţat din greşelile sale din trecut”, a spus Baylis.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol