Exista un loc, demult, în București, mai există și astăzi. Preoteasa era Sfântul Graal al tuturor studenților. Să ne aducem aminte cum se distrau tinerii pe vremea comunismului …

Prin anii ’60-’70, când studențimea a început să ciulească urechile cu greu spre Europa și când muzica era unul dintre bunurile de consum care îți putea da libertatea pe care altfel n-o aveai, Casa de cultură a studenților Grigore Preoteasa din București era ca un magnet cultural și social.

La Preoteasa – cum a rămas în istorie, pe scurt, Casa de cultură a studenților – se făceau cursuri de limbi străine. De dans, de muzică, iar în weekend se țineau seri de discotecă și „ceaiuri dansante”.

Cum se distrau tinerii pe vremea comunismului

În sălile de spectacol cântau trupe ca Mondial, Roșu și Negru, Sfinx, FFN, Semnal M. Pe lângă ei, serile mai erau înfierbântate de formația de muzică ușoară a lui Rolf Albricht, cu care cânta Margareta Pâslaru, de soliști ca Anda Călugăreanu, Dan Tufaru, Pompilia Stoian sau Dan Spătaru.

Nae Lăzărescu împreună cu Nucu Petrescu și alți doi glumeţi făceau momente vesele între cele muzicale. Un fel de stand-up comedy în fază incipientă.

Mai târziu a apărut grupul vocal Song, condus de inimosul Ioan Luchian Mihalea, Teatrul Podul, animat de omul de teatru care a fost Cătălin Naum. Dar și cineclubul Studfilm condus de Emilian Urse. Dar nu numai atât!

În sala de cinema puteau fi văzute filme străine la modă în anii aceia. Iar trupele profesioniste de teatru dădeau spectacole la tarife studenţeşti.

„Cutia cu vise”

Vrţși să vă aduceți aminte de Preoteasa? Sau să știți mai multe?

Spre această „Cutie cu vise” își propun să ne poarte în această săptămână producătorul Raluca Rogojină și realizatorul Gheorghe Preda, într-o nouă întâlnire la „Adevăruri despre trecut”.

Cei care vor să afle cum se distrau tinerii în perioada comunismului, dar și nostalgicii acelor vremuri sunt așteptați în fața micilor ecrane, la TVR 1, miercuri, 11 noiembrie, de la ora 22.20.

„Într-un regim care supraveghea și controla la sânge viața fiecărui individ, discotecile erau mici teritorii ale libertății”, povestește  realizatorul Gheorghe Preda.

“O libertate cu voie de la partid și Securitate. Căci programul muzical al discotecilor trebuia verificat și aprobat de organele de ordine. În ciuda rigorii regimului opresiv ceaușist, câteva au intrat în folclorul urban. Discoteca Ring de la Costinești sau cea la la Casa de cultură Grigore Preoteasa din București rămân încă o amintire frumoasă pentru cei care au trăit în acea perioadă”.

Nouă platformă cu povești despre Revoluție și tranziția de la comunism la democrație

---