Vasile Borodi este meșter de clopuri, singurul din satul maramureșean Sârbi. A învăţat meseria cu 40 de ani în urmă, de la un vecin. Dar acum, de fiecare dată când face un clop se gândește că tradiția trebuie dusă mai departe și consideră că atelierul lui este, de fapt, și o școală. Pune și un strop de istorie în poveștile lui. Iar sute de turişti, care îi calcă pragul în fiecare an, le ascultă.

Clopul la care lucra meşterul Vasile Borodi, în atelierul lui din satul Sârbi, e din lemn de plop. Și nu seamănă deloc cu cel original, făcut din spice de grâu, purtat de bărbaţi acum peste un secol în urmă. Gazda ne arată mai întâi materialul brut.

“Se face manual tot, să știți. Totul manual”, spune meșterul.

Împletitura trebuie să fie perfectă, nivelată, după ce trece printre cei doi cilindri ai călcătorului. Și apoi ajunge în maşina de cusut.

E momentul să decidă și măsură clopului, pentru un copil sau un adult. Și în final, discul albicios îşi va căpăta forma în presa veche de peste o jumătate de secol.

Vasile Borodi, meşter de clopuri, satul Sârbi, judeţul Maramureş: „Eu port în fiecare zi clop. Și în zile de lucru, și în sărbători”.

Vasile Borodi a învăţat meseria cu 40 de ani în urmă, de la un vecin. Înainte de 1989 erau cinci meşteri în sat. A rămas doar el. Și nu vinde mai mult de 50 de clopuri într-un an, la localnici. Dar nu se plânge de succes pentru că vin să-l vadă la lucru sute de turişti care vor să afle şi povesti despre trecut.

Vechile clopuri se lucrau doar manual. Erau diferite în funcție vârstă, condiție socială și chiar de la un sat la altul.

Sursă Știrile TVR

---