De ce NU se vor deschide cinematografele. Un multiplex nu e un prăjitor de pâine pe care să îl bagi în priză

De câteva zile asistăm la un festivism exagerat al unor jurnaliști de rating care titrează pe unde apucă despre redeschiderea sălilor de jocuri de noroc, a teatrelor și a cinematografelor din București.

Știri făcute pe genunchi.

Un cinema nu e un prăjitor de pâine pe care să îl bagi în priză, iar 30 de secunde mai tîrziu să îți livreze pâinea mai mult sau mai puțin rumenită.

Dacă în cazul teatrelor, aflate în subordinea Primăriei sau a Ministerului Culturii, lucrurile se pot seta de azi pe mâine, la ordin chiar, în cazul cinematografelor treaba este mult mai anevoioasă.

Și mai este ceva. Teatrele sunt plătite de la buget, cinematografele nu. Cinematografele sunt, ne place sau nu, un business. Așa cum și teatrele ar trebui să fie. Un business cultural.

Teatrele nu și-au trimis (nu toate) angajații în șomaj tehnic, ca în cazul multiplex-urilor bucureștene unde s-a pus lacătul pe ușă și a rămas doar paznicul.

Pentru a înțelege cinematografele trebuie cât de cât să știi business-ul. Care este complet diferit de cel al teatrelor.

De ce NU se vor deschide cinematografele

Astăzi și mâine incidența este sub 3 la mie. Poimâine s-ar putea să fie altfel. Tu, Cinema City, cel mai mare operator de pe piața românească a cinematografelor, cu peste 1.000 de angajați, nu poți să îi scoți din șomaj tehnic și să îi aduci la serviciu pentru – cât? O zi, două, o săptămână?

Un cineplex, cum este de exemplu Cineplexx Băneasa, ar trebui să aibă undeva între 80 și 120 de angajați. Două ture. Îi aduci pe toți la job, pentru ca peste câtev azile să le comunici că se suspendă iar?

Mai este apoi vorba de disiparea geografică a alertei sanitare. Ai o rețea de cinematografe, în țară. Cinema City are, dacă nu mă înșel, vreo 20 de multiplex-uri. Nu poți deschide la București pentru ca mâine să închizi la Piatra Neamț, poimâine să deschizi la Suceava pentru ca, exact în aceeași zi să închizi la Timișoara.

Cinema-ul este un business, total diferit de HoReCa. Nu este o gogoșerie.

Apoi, ca cinematografele să funcționeze este nevoie să aibă cu ce. Adică filme pe care tu să le vezi. Multe, noi. Actori, regizori importanți. Nu poți redeschide un multiplex cu 10 săli cu “Nea Mărin Miliardar”. Pentru că nimeni nu o să vină să-l vadă.

În ultima vreme au avut loc extrem de puține premiere. Știți câte filme au venit în România anul trecut? 64! Jumătate dintre ele în primele trei luni. Dar cu un an sau doi înainte? Circa 200.

De ce NU se vor deschide cinematografele. Blockbusterele lipsesc

Ei bine, acum, aici lipsește tocmai “motorul” care-l face pe om să vină la cinema – filmele NOI și BLOCKBUSTERELE. Când bagi într-un film 900 de milioane de dolari, cum s-a făcut la ultimul James Bond, nu-ți poți permite să îl arunci pe o piață de 20% față de anul trecut.

Iar atunci când un distribuitor de filme din România va încerca să aducă ceva va trebui să aibă marile cinematografe deschise. Nimeni nu-i va da pe mână ultimul James Bond numai pentru că s-a deschis cinematograful de la Tecuci.

Mai mult, filmelor “vechi”, venite până acum în 2020, le-a expirat licența. Asta înseamnă alte negocieri, alte licențe obținute, alți bani. Cum poți să le porți atunci când tu nu știi ce vei face poimâine?

Cu alte cuvinte, vrem-nu vrem, piața românească a cinematografelor este legată de cea din străinătate. Până când acolo nu se normalizează lucrurile, nu va fi bine nici pe aici.

Și mai este o problemă. Din experiența anului trecut, nici publicul nu a dat buza într-o sală de cinema. Nu s-a simțit sigur, nu a avut ce vedea – motivele sunt multe și personale. Nici o uzină cu 1.000 de angajați nu va porni pocnind din călcâie când riscă să aibă 10 spectatori la un film, într-o sală cu 200 de locuri.

Cazuri izolate

Desigur, vor exista și cazuri izolate.

Happy Cinema, care operează câteva săli la Liberty Center, a anunțat revenirea pe piață de luni, 25 ianuarie. Posibil ca lui, în București, sa i se mai adauge câteva.

Cinema Elvire Popescu a anunțat redeschiderea începând cu 29 ianuarie. Coform legislației în vigiare, sala va funcționa la 30% capacitate, iar ultimul spectacol se va termina mai devreme de orele 21.00.

Am stat zilele acestea de vorbă cu reprezentanții mai multor cinematografe. Nimeni nu-și va relua activitatea pentru a risca să o suspende peste câteva zile. Până nu va avea titluri importante de arătat și pînă nu va avea certitudinea că gradul de umplere a sălilor va fi unul decent.

Ce înseamnă asta? Că vom mai aștepta. Cam multișor, dacă mă întreabă cineva.