Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale.

„Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului.

Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?».

Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog?

De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David, la Digi 24.

El a comentat și rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun.

Procentul este mai mare decât în urmă cu 10 ani. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent.

„Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…)

Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (…)

Procentul ăsta, când aud de 40 şi, mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015.

Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt”, a spus Daniel David.

La rândul său, Remus Ștefureac, director INSCOP Research, realizatorul sondajului despre relaționarea românilor cu perioada comunistă, a comentat rezultatele acestuia.

”Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online. Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

 

---