Conform actului de întemeiere în anul 1736 mitropolitul Țării Românești de la acea vreme Ștefan ridica o biserică a cărei hram era Sfântul ierarh Nicolae. Aceasta se găsea la marginea de atunci a Bucureștilor, chiar în mahalaua Lucaciului. Biserica nu era prima, ea înlocuind una mai veche din lemn care se stricase din pricina vremii. Despre aceasta se credea că fusese ridicată de un anume boier pe nume Luca, de unde ar fi provenit și numele mahalalei mai târziu.

Sfântul cuvios Stelian este ocrotitorul copiilor și al familiei.

Biserica ridicată de către mitropolitul Ștefan va rezista până în anul 1838 când se va surpa la cutremur, iar mai apoi Ioan Călărășanul (paroh) va ridica o alta. Biserica din urmă a fost construită relativ rapid, fiind sfințită de către mitropolitul Nifon al Țării Românești la începutul primăverii din anul 1842. Tot în acest an Bisericii i-a fost adăugat și hramul vechi la cererea noilor ctitori, adică cel al Sființilor Împărați Constantin și Elena și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Sursă foto: crestinortodox.ro

Din păcate necazurile nu au încetat, iar pe data de 23 martie a anului 1847 Biserica pică pradă unui foc necruțător, iar la refacerea ei a contribuit și Anton Pann. Acesta fiind enoriaș al parohiei, dar și cântăreț onorific la strană. Pentru susținerea și dragostea lui față de Biserică, atunci când a trecut la cele veșnice în luna noiembrie a anului 1854, acesta a fost îngropat chiar în dreptul geamului proscomidiei bisericii, iar soția lui Ecaterina Pann a dăruit casele soțului său, curtea, dar și tipografia Bisericii.

Tot aici din anul 1990 a fost înființată o editură parohială, denumită „Credința Noastră” și despre care se spune că a editat prima revistă religioasă de după luna decembrie a anului 1989. Acesta continuând să tipărească și până în zilele noastre diverse lucrări teologice, manuale, iconițe sau cărți poștale.

Sursă foto cover: b1.ro