SARS-CoV-2 este un coronavirus nou și încă nu se știu multe despre el. Ca urmare, abordarea medicilor s-a schimbat pe măsură ce au venit noi date științifice, iar asta este de natură să influențeze până și deciziile politice.

Multe necunoscute

Chiar dacă a trecut jumătate de an de când Planeta se confruntă cu noul coronavirus, lucruri elementare, cum ar fi simptome specifice, ordinea apariției lor, manifestări atipice și mai ales ponderea cazurilor asimptomatice fac din infectările cu noul coronavirus încă o necunoscută.

Iar când ai de luptat cu o necunoscută, nici măsurile luate împotriva ei nu pot fi decât șovăitoare. Ce e diferit sau, din contră, comun la manifestările infectării cu SARS-CoV-2? La asta încearcă să răspundă cercetătorii. Și o posibilă variantă vine din Statele Unite.

O posibilă ordine a simptomelor

Cercetătorii din cadrul Universității California de Sud au descoperit o posibilă ordine a simptomelor infectării cu coronavirus.

Modul de manifestare a îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 i-ar putea ajuta pe cei care au contractat boala COVID-19 să ia măsurile necesare pentru a limita răspândirea coronavirusului, să se autoizoleze și să solicite îngrijiri medicale potrivite.

Dar în același timp ajută medicii să scoată din discuție alte maladii sau să poată decide care este cea mai bună schemă de tratament pentru pacient. Studiul a fost coordonat de Joseph Larsen, alături de colegii săi Peter Kuhn și James Hicks de la Centrul Michelson pentru Bioștiință Convergentă al USC din cadrul Institutului Științific Convergent pentru Cancer.

Rezultatele studiului au fost date publicității în revista Frontiers in Public Health.

Importanța descoperirii

Cercetătorii au stabilit ceea ce pare a fi ordinea apariției simptomelor COVID-19 astfel: febră, tuse și dureri musculare, apoi amețeli și/sau vomă, ulterior diaree. Distanțarea în timp față de debutul pandemiei face acum mai ușoară stabilirea acestei ordini, căci numărul celor infectați la nivel planetar este deja de ordinul milioanelor.

„Această ordine este deosebit de importantă în cazul în care avem de-a face cu cicluri suprapuse de boli precum gripa, care coincid cu infecțiile cu COVID-19”, a declarat Peter Kuhn, profesor de medicină, inginerie biomedicală și inginerie aerospațială și mecanică în cadrul USC. „Medicii pot determina ce măsuri trebuie luate pentru îngrijirea pacientului și pot preveni agravarea stării acestuia”, a mai spus acesta.

„Identificarea mai rapidă a pacienților ar putea reduce timpul de spitalizare”, a explicat și Joseph Larsen, coordonatorul studiului.

Invers decât la SARS și MERS

Febra și tusea sunt frecvent asociate cu o varietate de boli respiratorii, inclusiv sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever (SARS). Dar simptomele care apar la nivelul tractului gastrointestinal superior și inferior diferențiază COVID-19 de celelalte boli respiratorii.

”Tractul superior (amețeala/voma) pare a fi afectat înaintea tractului inferior (diareea) la COVID-19, ceea ce este invers decât în cazurile de MERS și SARS”, scriu cercetătorii în studiul lor.

Baza de date

Autorii au stabilit ordinea după ce au studiat simptomele manifestate la peste 55.000 de cazuri confirmate în China, din date colectate în perioada 16-24 februarie de către Organizația Mondială a Sănătății.  Ei au mai studiat date de la 1.100 de cazuri, colectate între 11 decembrie și 29 ianuarie de China Medical Treatment Expert Group prin intermediul Comisiei Naționale de Sănătate din China.

Pentru a compara ordinea simptomelor COVID-19 cu cea în cazul gripei sezoniere, cercetătorii au examinat date de la 2.470 de cazuri din America de Nord, Europa și Emisfera Sudică raportate autorităților sanitare din 1994 până în 1998.

”Ordinea apariției simptomelor contează. Faptul de a ști că fiecare boală progresează în mod diferit înseamnă că medicii pot identifica mai rapid dacă cineva are mai degrabă COVID-19 decât o altă maladie, ceea ce, evident, poate să îi facă să ia decizii mai bune în privința tratamentului”, a mai spus Larsen.

Imunitatea la coronavirus

O altă necunoscută:imunologii se străduiesc să determine cum arată imunitatea la COVID-19. Multe dintre studii s-au concentrat pe „anticorpii de neutralizare”, produși de așa-numitele celule B, care neutralizează proteinele virale și previn direct infecția.

Studiile au determinat că nivelul de anticorpi de neutralizare rămâne ridicat câteva săptămâni după infecție, după care de obicei începe să scadă. Un studiu omologat din China a arătat că oamenii infectați au o scădere considerabilă a anticorpilor după două sau trei luni de la infecție.

Problema

Asta a pus sub semnul îndoielii că populația poate avea protecție pe termen lung în cazul expunerii la coronavirus. Dacă acest studiu va fi validat și de alte cercetări, înseamnă că un eventual vaccin s-ar putea să nu ofere imunitate pe termen lung.

În timp ce mulți cercetători cred că anticorpii sunt cheia pentru imunitate, alții spun că sunt implicate și alte celule ale sistemului imunitar, așa-numitele celule T, mobilizate în momentul în care întâlnesc molecule ce au „înghițit” virusuri (antigene).

Aceste celule T pot fi programate să lupte pe viitor cu același virus sau cu virusuri similare. Iar studiile sugerează că celulele T se activează la mulți pacienți care luptă cu COVID-19. De asemenea, oamenii care nu se infectează s-ar putea să aibă deja celule protectoare T pentru că au fost expuși anterior la coronavirusuri similare.

Imunitate mediată de celule T

Un studiu recent de la Institutul Karolinska din Suedia, care încă este în procedura de validare, arată că mulți dintre cei care au avut forme ușoare sau asimptomatice de COVID-19 au imunitate mediată de celule T, chiar dacă nu au putut fi depistați anticorpi.

Autorii cred că aceasta poate preveni sau limita reinfectarea, estimând că o treime dintre oamenii fără simptome de COVID-19 au acest gen de imunitate. Însă nu este clar cum funcționează și cât de mult ar putea dura efectul.

Dacă așa stau lucrurile, este o veste foarte bună – înseamnă că imunitatea populației la COVID-19 este probabil semnificativ mai mare decât au sugerat testele de anticorpi (studiile de seroprevalență).

Teorie controversată

Unii au spus că asta ar putea duce la „imunitate de grup” – o situație în care suficient de mulți oameni s-au imunizat – chiar și la o rată de infecție de 20 la sută, în locul celei îndeobște acceptate de 60-70 la sută. Această teorie este, totuși, controversată.

Răspunsul imun la COVID-19 este complex, iar tabloul de ansamblu trece probabil de simplii anticorpi.

Studii mai ample, pe perioade mai mari de timp, trebuie făcute luând în calcul atât celulele T, cât și anticorpii, pentru a înțelege cât timp durează imunitatea și cum se relaționează aceste componente diferite ale imunității la COVID-19.

---