Astăzi este o zi memorabilă atât pentru Casa Regală cât și pentru România, o zi în care o parte din istoria noastră se întoarce, într-un final, acasă, acolo unde îi este locul. Osemintele Reginei Elena sunt repatriate astăzi, iar ceremonia de reînhumate va avea loc la Curtea de Argeş.

După multe negocieri cu autoritățile elvețiene, membri Casei Regale a României au reușit să îndeplinească ultima dorință a regretatului Rege Mihai I, aceea de a fi înmormântat lângă mama sa.

Sicriul ce conține osemintele Reginei Elena va ajunge la Aeroportul Internaţional Otopeni în decursul zilei de astăzi, urmând ca ceremonia funerară să aibă loc în Catedrală istorică Episcopală şi Regală sâmbătă, 19 octombrie.

Pentru prințesa Elena a Greciei căsătoria regală cu principele moștenitor al României, Carol al II- lea, nu a fost una fericită. Țara a fost pentru aceasta un loc în care a trăit cele mai cumplite dureri, iar singura a alinare a fost fiul său, Mihai I. A iubit România, chiar dacă acum prea puțină lume își mai aduce aminte despre ea, fiind una dintre cele mai puțin cunoscute personalități din istoria familiei regale.

S-a născut la Atena în ziua de 2 mai 1896. Familia Elenei provenea dintr-o ramură dinastică ce avea legături strânse cu familiile regale europene. Tatăl ei, Constantin I, rege al Greciei între 1913-1917, respectiv 1920-1922, a fost moștenitorul caselor regale din Danemarca şi Rusia, în timp ce mama ei, Sofia de Prusia, a reprezentat latura occidentală a monarhiei europene prin alianţa cu familiile regale din Marea Britanie şi Germania, menționează Historia.ro.

Cu toate că legăturile familiei cu cele mai mari nume ale epocii erau destul de strânse, Elena a avut destul de mult de suferit din pricina contextelor politice, care aveau să îi schimbe și să îi marcheze întreaga existență.

O viață în exil

La doar 14 ani, Elena a ajuns pentru prima dată în exil, din pricina unei încercări de lovitură militară menită să-l detroneze pe tatăl ei în dauna bunicului, fapt ce a făcut ca principele Constantin să petreacă un an în exil împreună cu familia sa.

După revenirea în țară și imediata izbucnire a Primului Război Mondial, familia Elenei a recuperat treptat puterea, iar tatăl acesteia a fost din nou reîncoronat. Însă, regele Constantin a adoptat o atitudine ostilă față de ideea ca Grecia să pornească aventuros la război de partea oricărei tabere. Astfel, cu sănătatea slăbită regele s-a lăsat într-un final influențat de propaganda de război a germanilor și a francezilor, care nu doreau decât ca Grecia să intre de partea lor în Război.

În luna decembrie a anului 1916 Atena a fost asediată, cu acordul tacit al Angliei și al Franței. Aceste evenimente au avut un impact major asupra Elenei, care s-a maturizat brusc în zilele blocadei, fiind martoră atrocităților pe care le comiteau trupele de ocupație ale Aliaților.

Odată cu deschiderea focului asupra Palatului Nou, care fusese pus sub asediu, a început și căderea în dizgrație a regelui Constantin I. Mai mult, se pare că regele elen a fost dar la o parte de propriul său fiu, fratele Elenei, Alexandru. Restul familiei a fost nevoită să plece din nou în exil, de data aceasta în Elveția.

Un mariaj de aparență

Chiar din primele săptămâni de după căsătorie, Elena a rămas însărcinată, însă a născut prematur. Așa se îndeplinise cel mai mare vis al României Mari, iar din acest motiv, copilul a fost botezat Mihai, numele făcând trimitere la domnitorul Mihai Viteazul.

În timpul mariajului de aparență cu Regele Carol al II-lea, viața Elenei a fost plină de suișuri și coborâșuri. Toate aceste greutăți proveneau și din pricina faptului că Regele a avut relații extraconjugale cu Elena Lupescu, care i-a fost timp îndelungat amantă şi, spre finalul vieţii lui și soţie.

Înainte de exil, în 1932, Elena a fost supusă unor umiliri publice de către Regele Carol, fapt ce a făcut ca România Mare să fie din nou divizată, de data aceasta în două tabere, în cei care o susțineau pe regină și cei care îi dădeau dreptatea lui Carol.

Pe data de 17 februarie 1932 a fost încheiat un acord între Elena și Carol, în baza căreia Regina se stabilea în străinătate. Ea avea dreptul de a se reîntoarce în țară timp de patru lui pe an, pentru a-l vizita pe fiul său Mihai (cu aprobarea expresă a regelui). În schimb, Elena promitea să nu desfășoare activități politice externe sau să nu îl aducă în discuții pe Regele Carol al II-lea. Din acel moment principele Mihai I a locuit cu tatăl său, iar Elena a fost condusă la gară de unde a fost obligată să ia Orient Expresul de la ora 23:00, departe de ochii curioși ai oamenilor.

Așa a fost alungată cea care în urmă cu unsprezece ani, venea în România pentru a fi regină. 

„Când mi-am luat rămas bun de la Nicoleanu, ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a sărutat mâna, dar glasul i s-a frânt când a zis: <Acesta este cea mai dificilă sarcină din viața mea. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Veți fi întotdeauna a noastră.>”, potrivit Wikipedia.

Vesta de salvare a evreilor

Regina Mamă Elena a fost una dintre cele mai implicate personalități ale vremii, în protejarea evreilor. Aceasta a fost și cea care l-a influențat pe Mareșalul Antonescu să îmbunătățească condițiile evreilor pe care acesta îi deporta în Transnistria, teritoriu ocupat în acea perioadă de sovietici. Jewish Chronicle, a ținut să menționeze rolul său în salvarea mai multor evrei:

“Regina Elena a României, care a jucat un rol important în încercările de a salva evreii din Bucovina şi Basarabia în timpul Holocaustului, a decedat luni în Lausanne, Elveţia, la 86 de ani.

“Supravieţuitorii Holocaustului din România şi Uniunea Sovietică vor dori să-şi prezinte omagiile memoriei Reginei Elena” a spus corespondentului nostru dr. Alexandru Safran, Rabin-Şef al Genevei, şi fost Rabin-Şef al României.

Ca mamă a tânărului Rege Mihai, Regina Elena l-a influenţat pe Mareşalul Antonescu, dictatorul român, să îmbunătăţească condiţiile evreilor pe care acesta îi deporta în teritoriul ocupat de sovietici Transistria, în august şi octombrie 1941. “Intervenţia regală” a spus dr Safran, “l-a convins pe Mareşalul Antonescu să permită transportul de provizii medicale şi al banilor colectaţi de alţi evrei către cei mai bine de 100.000 de evrei deportaţi în Transnistria”  – 3 decembrie 1982, potrivit romaniaregala.ro. 

Regină pentru o altă lume

Regina Mamă Elena s-a stins din viață la Lausanne, în ziua de 28 noiembrie 1982. Ultimele momente din viață și le-a petrecut înconjurată de familie, alături de Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai familiilor regale europene.

Moștenirea pe care a lăsat-o Elena este unică în istora Casei Regale a României. Regina Mamă a devenit un adevărat simbol al demnității și al puterii, reușind să rămână apreciată chiar și după exil. Despre momentul morții Reginei a scris și Principele Radu, soțul Principesei Margareta, Custodele Coroanei.

“În ziua aceea, Regele Mihai şi restul familie au putut vedea cu ochii lor cum, în momentul în care Regina-Mamă a ridicat braţele spre fereastră şi şi-a dat sufletul, geamurile s-au deschis singure, iar aerul rece care a intrat brusc în cameră a mişcat cu putere perdeaua. A fost ca şi cum fraţii Reginei Elena ar fi venit să o ia din lumea aceasta”, a rememorat Principele Radu tristul eveniment.

Ultimul gest al Regelui lângă mama sa este descris sugestiv de Illustrierte Neue Welt, din 15 decembrie 1982: “Cu o privire împietrită, Regele Mihai I al României s-a apropat de mormântul alb de marmură din cimitirul Bois-de-Vaux din Lausanne. Pierdut în gânduri, a privit asupra sicriului din lemn de mahon roşu-cărămiziu, îmbrăcat în stindardul Casei Regale a României. Din paltonul său negru a scos o mică cutie din argint şi i-a deschis capacul. În ea se afla pământ românesc din patrie. […] Îndurerat, el a pus pământ din această cutiuţă pe sicriul Reginei Elena. Pământ al patriei, care i-a legat pe Mamă şi Fiu şi în vremuri bune, dar mai mult în vremuri negre” potrivit romaniaregala.ro.

Sursă Foto: Libertatea.ro

---