O spune unul dintre cele mai importante ziare din Germania, prin semnătura editorialistului Dirk Schümer. Care face o analiză despre așteptări, promisiuni, istorii romanțate și declarații cu o jumătate de gură.

Nu doar Croația, ci și Bulgaria și România au dorit să adere la spațiul Schengen. Dar au fost respinși. Motivul invocat a fost că, în caz contrar, criminalitatea organizată și imigrația ilegală ar putea crește. Dar problema se află în altă parte: în țările care aparțin de mult timp zonei.

Este din nou timpul să destupăm o sticlă de Schengen Riesling. 26 de națiuni fac deja parte din spațiul Schengen fără controale vamale și de pașapoarte, iar în curând Croația se va alătura acestora. Bulgaria și România, pe de altă parte, trebuie să rămână în afara UE pentru moment. Într-o perioadă în care imigrația prin frontierele insuficient controlate atinge niveluri record și în care mulți oameni se tem de importurile de droguri din partea crimei organizate, unii ar putea considera acest lucru liniștitor.

Dar nu trebuie să trecem cu vederea ce model de succes este ideea unui spațiu economic și de călătorie deschis, conceput în satul idilic Luxembourg Moselle în 1985. Întrebați-i pe milioanele de oameni care trăiesc, muncesc și consumă în zonele de frontieră. Dacă nu ar fi existat avantaje uriașe pentru comerț, circulația persoanelor și ocuparea forței de muncă, țări prudente din afara UE, precum Norvegia, Islanda sau Elveția, nu ar fi aderat niciodată la spațiul Schengen.

Atunci când se gândesc la națiuni precum Bulgaria sau România, mulți europeni se gândesc imediat la criminalitate și corupție, ceea ce nu este în întregime greșit. Dar aceasta este mai degrabă o problemă legată de sistemul judiciar din această țară și de partidele politice adesea corupte.

Dacă bulgarii și românii sunt din nou excluși de la negocierile de la Bruxelles și doar Croației i se permite să se alăture, atunci aceasta este o politică pur simbolică. Și asta în detrimentul țărilor care, pe de o parte, profită de pe urma UE, dar, pe de altă parte, plătesc un preț deloc neglijabil pentru europenismul lor, sub forma șomajului și a migrației către Vestul mai bogat.

Cei care, la fel ca Austria, dau vina orbește pe România și Bulgaria pentru afluxul de migranți pe ruta balcanică, ignoră faptul că Grecia, cea mai importantă poartă de intrare, face parte de mult timp din spațiul Schengen.

Când vine vorba de mafie, ar trebui să ne gândim mai degrabă la Napoli și Palermo (care fac parte din Schengen) decât la București sau Sofia. Iar profiturile din contrabandă ale cartelurilor de droguri din porturile din Anvers și Rotterdam ar putea transforma cu ușurință întregul Balcani într-o Elveție înfloritoare. Timpul de a arăta cu degetul spre rudele sărace din Est și de a ascunde astfel criza statului de drept din UE în Vest ar trebui să se fi încheiat în sfârșit.

UPDATE

Reacție diplomatică dură a României, după respingerea aderării la Spațiul Schengen: Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, chemat în țară. Măsura reprezintă o sancțiune gravă la nivel diplomatic.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”.

Ambasadorul României în Austria nu a reacționat public după votul de joi din JAI împotriva aderării României la Schengen, scrie hotnews.ro. Cu două zile însă de reuniunea JAI, Ambasada României în Austria a publicat o scrisoare o scrisoare trimisă de Emil Hurezeanu președintelui Austriei în 25 noiembrie. Hurezeanu i-a scris preşedintelui Austriei Alexander Van der Bellen, declarându-se „consternat și îngrijorat” de „încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”.

El spunea că realizările parteneriatului România-Austria, „întărit şi extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice”.

Joi seară, MAE a anunțat că a convocat-o pe ambasadoarea Austriei la București, considerând atitudinea Vienei împotriva aderării României la Schengen „inadmisibilă, nejustificată și inamicală, cu consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.

 

---