Cercetătorii au examinat recent rolul dietei occidentale în declinul cognitiv și problemele neurodegenerative. Anterior cercetările arătaseră o legătură între o dietă săracă în nutrienți și obezitate sau boala Alzheimer. Oamenii de știință speră că noua cercetare poate indica mecanismul din spatele acestor observații, pe care l-ar putea folosi pentru a dezvolta terapii potențiale în tratarea tulburărilor neurodegenerative.

Dieta occidentală conține de obicei o proporție mare de carne roșie, grăsimi saturate și ceea ce este cunoscut sub numele de „alimente cu puncte de beatitudine” bogate în zahăr și sare.

În ultimii ani, studiile au legat dieta occidentală de reacții adverse în organism, inclusiv cancerul de prostată, sepsis, și infecții intestinale cronice. Recentul studiu sugerează că dieta occidentală poate avea un efect negativ asupra creierului, ceea ce duce la declin cognitiv și probleme neurodegenerative. Cercetatorii cred ca descoperirile lor pot oferi terapii potentiale pentru tratamentul tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, scrie 360medical.ro.

Studiul a apărut în revista iScience.

Tulburările neurodegenerative includ o varietate de afecțiuni care rezultă din pierderea structurii și funcției sistemului nervos central sau periferic. Cele mai frecvente două tulburări neurodegenerative sunt bolile Alzheimer și Parkinson.

Cercetările anterioare arătaseră că obezitatea și o dietă sărac nutritivă pot crește riscul unei persoane de a dezvolta o afecțiune neurodegenerativă, cum ar fi Alzheimer. Un alt studiu publicat la începutul acestui an constatase că prevenirea obezității mai devreme în viață printr-o dietă mai sănătoasă ar putea întârzia sau preveni această boală.

O dietă tipic occidentală, pe care experții în sănătate o numesc și Dieta Americană Standard, include de obicei cantități mai mari de alimente cu procente mai mari de calorii și grăsimi și o valoare nutritivă mai mică.

Într-un studiu anterior, cercetători de la Universitatea de Medicină din Huntington, WV, au identificat o peptidă numită NaKtidă ca posibilă țintă pentru blocarea semnalelor de la pompa celulară de sodiu-potasiu numită Na,K-ATPază. Prin blocarea semnalului, echipa de cercetători a redus creșterea obezității la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi.

Cercetările de față sugerează că dieta occidentală creează declin cognitiv și neurodegenerare prin semnalizarea crescută a Na,K-ATPază în adipocite (celulele adipoase).

Când cercetătorii au împiedicat semnalul Na,K-ATPază prin utilizarea NaKtidei în acele celule adipoase, au descoperit că aceasta a oprit efectele adverse pe care dieta occidentală le-a avut asupra creierului, în special hipocampului, care joacă un rol vital în învățare și memoria pe termen lung.

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit un model de șoarece modificat genetic. Ei au hrănit șoarecii fie cu o dietă normală, fie cu o dietă de tip occidental timp de 12 săptămâni. De asemenea, au dat șoarecilor antibioticul doxiciclină pentru a activa NaKtida în celulele adipoase.

La încheierea studiului, cercetătorii au observat că șoarecii care au fost hrăniți cu dieta occidentală și-au crescut semnificativ greutatea corporală în comparație cu șoarecii de pe dieta normală. În plus, primul grup de șoareci a arătat o rezistență remarcabilă la insulină, energie scăzută și niveluri scăzute de oxigen.

Mai mult decât atât, dieta occidentală a crescut numărul citokinelor care promovează inflamația. Organismul are nevoie atât de citokine antiinflamatorii cât și proinflamatorii, care-și reglează reciproc răspunsul, în funcție unele de altele. Prea multe citokine inflamatorii pot provoca apariția unor boli, inclusiv a celor neurodegenerative.

Autorii studiului au descoperit, de asemenea, că șoarecii hrăniți cu dieta occidentală au prezentat semne de modificări comportamentale și modificări ale expresiei și semnalizării genelor, tipice persoanelor cu Alzheimer și Parkinson.

În continuare, autorii studiului vor să facă cercetări suplimentare pentru a încerca să reproducă aceste constatări și la oameni. Cercetarea mai indică și posibilitatea unei terapii care să țintească oprirea semnalizării Na,K-ATPază în celulele adipoase.