Astăzi, în urmă cu 68 de ani, la Geneva, se stingea din viaţă cel mai important pianist român, Dinu Lipatti, la numai 33 de ani, în timp ce asculta muzică de Bach. Dacă nu l-ar fi atins fiorul morţii atât de timpuriu, cu siguranţă astăzi am fi vorbit despre unul dintre cei mai mari instrumentişti ai lumii.

Dinu Lipatti s-a născut la București, la 19 martie 1917, în acest an tulbure al războiului, sub ocupația germană. Aducător de pace și speranță, copilul va fi înconjurat de o mare afecțiune și atmosfera artistică de lungă tradiție a familiei îi va permite să-și dezvolte de timpuriu aptitudinile sale muzicale excepționale, se menționează în cadrul platformei dedicate marelui pianist.

Intensitatea notelor vieții lui Lipatti

Dintr-o mamă pianistă și un tată violonist, micuțului Dinu îi este insuflată pasiunea pentru muzică încă de la o vârstă fragedă. La 8 ani, după primele noțiuni căpătate în familie, acesta este încredințat renumitului profesor Mihail Jora, pentru a începe o serioasă și metodică educație muzicală.

Dinu studiază pianul, solfegiul și armonia. După doar trei ani, tânărul se ridică la nivelul cerut la Conservatorul din București și este admis în clasa renumitei profesoare Florica Musicescu. Continuă lecțiile cu Maestrul Jora, abordând de data aceasta și compoziția. Progresele tânărului elev sunt rapide. Își termină în mod strălucit studiile în 1932, după numai patru ani și, la audiția laureaților Academiei, interpretează Concertul în mi minor de Chopin. Dar cariera de concertist a lui Dinu Lipatti va fi inaugurată în anul următor, cu Concertul în mi bemol major de Liszt, acompaniat de orchestra Filarmonicii din București, potrivit sursei menționate anterior.

În 1939, după cinci ani petrecuți la Paris, Lipatti se întoarce în România. Obținuse Licența de concert și, la sfârșitul studiilor de perfecționare, profesorii săi îi deveniseră colegi și distinși prieteni. În țară, artistul român începe să se afirme cu pregnanță în viața muzicală. Participă la câteva turnee cu Filarmonica din București și o prestigioasă colaborare artistică îl apropie mai mult de nașul său George Enescu.

După mai multe încercări, medicii i-au pus diagnosticul: o formă de leucemie, maladia Hodgkin, mai exact. Madeleine, soţia lui, a fost informată atunci că Dinu mai avea de trăit doar câteva luni. Însă, Dinu Lipatti avea să mai trăiască de la acel moment aproape 7 ani. Totul pentru ca, în acea zi de 2 decembrie, Lipatti să moară în urma unui abces survenit la singurul lui plămân care mai era funcţional.

Ultimul concert

Pe 16 septembrie 1950, Dinu Lipatti a cântat la festivalul din orașul Besançon din estul Franței, nu departe de granița cu Elveția. A fost o interpretare care a devenit o adevărată lecție de muzică. Se punea întrebarea legitimă dacă Lipatti va mai putea să cânte. În zilele dinainte de recital, starea sa de sănătate a devenit foarte proastă. Până la amiaza zilei de 16 septembrie a făcut febră mare, iar doctorii îl implorau să nu meargă să cânte. Lipatti a făcut o injecție cu cortizon și s-a dus la Sala Parlamentului. A pășit încet spre scenă și a intrat îngândurat, iar odată ce aplauzele au încetat, s-a încălzit cu un arpeggio simplu. Apoi a început să cânte.

---