14 aprilie 2024, 20:16

Doi profesori români, în Cartea Recordurilor: Parathethysul, cel mai mare lac din lume acoperea toată România

Poate că a fost mult prea puțin mediatizat faptul că o echipă internațională din care fac parte doi cercetători ai Universității din București a descoperit că, în urmă cu 11 milioane de ani, pe actualul teritoriu al României și al Mării Negre a existat un mega-lac de peste 2,8 milioane de kilometri pătrați.

Descoperirea Parathethysului, cel mai mare lac care a existat vreodată pe Terra, a fost inclusă în Cartea Recordurilor. Mai mult, pe lângă înregistrarea recordului în publicația de referință, studiul științific a fost inclus în edițiile tipărite ale Guinness World Records, în peste 40 de limbi.

Rezultat al unei colaborări între Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar din România, Universitatea din Utrecht – UU din Olanda, Universitatea din São Paulo din Brazilia, Academia Rusă de Științe din Rusia și Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg din Germania, cercetarea despre Parathethys poate fi consultată în Revista Nature și în Guinness Book of World Records.

Într-un interviu acordat unibuc.ro , prof. univ. dr. Marius Stoica, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică, și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cadru didactic la Facultatea de Geografie, vorbesc deschis despre ce a însemnat această recunoaștere internațională și, totodată, mediatizarea acestei performanțe, având în vedere că recordul urmează să fie publicat în edițiile tipărite, în peste 40 de limbi.

Promovarea patrimoniului geologic și Geoturismul din România

”Exisă o mare nevoie de a promova Geoștiințele în România și în afara țării, iar acest record și mediatizarea sa pot fi foarte utile în acest scop. Recordul demonstrează că geoștiințele explorează domenii noi, diferite de domeniile tradiționale – care erau axate cu predilecție spre extracția de resurse naturale”, mărturisesc cei doi profesori.

Experții sunt deja în legătură cu partenerii din zona județului Buzău pentru a promova transformarea în atracții turistice spectaculoase situri geologice ale Megalacului. România este într-o postură privilegiată de a se transforma în „țara mega-lacului”, dar această oportunitate trebuie dezvoltată rapid, în rezonanță cu proiectele de geo-turism deja existente.

”În particular, în județul Buzău, mega-lacul încheagă zone de dezvoltare turistică precum Dealul Istrița și Geoparcul Ținutul Buzăului cu situri spectaculoase dar mai puțin cunoscute, precum Zidul Uriașilor din nordul județului. Pentru noi, echipa Paratethys, această descoperire ne permite să semnalizăm riscul și potențialul reprezentat de Marea Neagră.

Suntem convinși că cercetările pe care le demarăm în prezent sunt necesare pentru a fi mai bine pregătiți în monitorizarea și gestionarea Mării Negre.

Este bine să dăm semnale pozitive. Ultimii ani au fost dificili pentru toată lumea, iar să arătăm românilor că românii pot face și chiar fac lucruri frumoase și pozitive – că este vorba de științe, arte sau sport este – este foarte important”, consideră experții.

Ei atrag atenția că Paratethysul a fost descris cu mai bine de un secol în urmă de unul din părinții geologiei, geologul austriac Eduard Suess. Denumire de Paratethys a fost introdusă de către V. Lascarev în anul 1924. Pe măsură ce a fost studiat, a devenit mai misterios și mai neînțeles, pentru că erau părți din istoria sa care nu se puteau corela cu restul planetei.

Un moment istoric

Acum mai bine de douăzeci de ani, o echipă de la Universitatea din Utrecht, coordonată de profesorii Cor Lagerise și Wout Krijgsman, în colaborare cu cadre universitare de la Universitatea din București (coordonatori prof. univ. dr. Marius Stoica, conf. univ. dr. Cristina Panaiotu) a demarat proiecte de cercetare a Paratethysului.

O duzină de doctoranzi olandezi și români, precum Iuliana Vasiliev, dr. Dan Palcu și dr. Andrei Briceag de la GeoEcoMar, s-au format ca cercetători în cadrul acestei colaborări olandezo-române.

”În decursul acestei colaborări rolurile s-au schimbat de la proiect la proiect, iar în cercetarea științifică care a dus la această descoperire, specialiștii români s-au ocupat de partea descriptivă – de cartare geologică și paleontologie, partea experimentală – de laborator, focusată pe magnetostratigrafie și datări geologice, dar și de partea de interpretare care a implicat reconstrucțiile paleogeografice și corelările stratigrafice cu restul continentului.

Legat de dificultățile principale întâmpinate, cred că este vorba în principal de „desțelenirea” literaturii de specialitate – există o mulțime de informații prețioase în publicații locale, greu accesibile și scrise în diverse limbi (bulgară, maghiară, rusă, slovacă etc.).

Credem că știința este o mare conversație la care participi ca ascultător și din când în când ai cuvântul. În mod similar, în realizarea unui articol interdisciplinar, trebuie alternate perioadele în care prezentăm și perioadele în care ascultăm. Dacă ascultăm cu atenție, actul de realizare al unui astfel de articol devine relativ ușor.

În interdisciplinaritate este crucial să fii curios, imparțial și respectuos față de colegii, temele și domeniile implicate”.

Ce am descoperit cu adevărat

Studiul a rezolvat o fază puțin înțeleasă din istoria Paratethysului, demonstrând că în timpul etajului Miocen superior, această întindere de apă a funcționat ca lac endoreic, adică complet izolat de oceanul planetar.

”Studiul a produs estimări de suprafață și volum pentru mega-lac și simulări de salinitate. De asemenea, a produs o explicație pentru o serie de episoadele caracterizate de fosilele și paleo-medii diferite.

De exemplu, medii de apă dulce în anumite zone și medii aride cu ape hiper-saline în altele sugerează crize hidrologice – secări parțiale, care au dus la fragmentarea temporară a mega-lacului.

Considerăm Paratethysul un analog al Mării Negre și cercetarea Paratethysului ajută la prognozarea viitoarelor schimbări de mediu în Marea Neagră, și de asemenea la monitorizarea și mai buna gestionare a Mării Negre”.

Gestionarea crizei climatice

Descoperirea echipei de cercetători  poate contribui la reducerea încălzirii globale din prezent și gestionarea potențialelor crize ecologice declanșate de schimbările climatice

”Deja această descoperire are ramificații în modul în care înțelegem evoluția și dispersia animalelor terestre și marine, dar și în înțelegerea climei Europei. În acest moment, articolul cu mega-lacul este citat de aproape 50 de articole din arii variate ale științei.

Dar nu ne oprim aici. Paratethys este un strămoș și probabil cel mai bun analog al Mării Negre. Înțelegând Paratethysul, înțelegem Marea Neagră.

Proiectele noastre, în derulare și în pregătire, se axează pe extragerea de informații de despre cum au funcționat paleo-mediile din Paratethys pentru a înțelege și modela mai bine schimbările de mediu din Marea Neagră, în viitorul apropiat.

Deocamdată nu avem date complete pentru a deschide această discuție dar există riscuri și oportunități importante asociate cu Marea Neagră și aceasta face din acest bazin un potențial punct de pornire pentru o nouă abordare a gestiunii zonelor marine, ce probabil vor avea repercusiuni în diverse sfere ale societății care deja asigură monitorizare, management, politici publice și colaborări internaționale”, au adăugat profesorii.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol