16 octombrie 2021, 12:12

Efectul izolării sociale: aproape jumătate din populaţie a trăit sentimentul de singurătate

Cum a perceput populația României pandemia de COVID-19?  Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.

Opinia publică este fragmentată când evaluează efectele pandemiei COVID-19 asupra coeziunii sociale, a relaţiilor din oameni şi a climatului social. Un segment larg (între 45 și 69%) din populaţie observă schimbările sociale pe care le-a produs pandemia, numai că direcţia acestora este descrisă în mod diferit. La polul opus se află curentul de opinie care susţine stabilitatea climatului social. Oamenii sunt coerenţi în evaluările pe care le fac coeziunii sociale.

Românii respectă într-o măsură mai mare regulile de convieţuire decât înainte de pandemie

Aproape 40% dintre români susţin că gradul de respectare a regulilor de convieţuire a crescut în perioada pandemiei COVID-19 în comparaţie cu anii anteriori, conform rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom.

Proporţii relativ egale din populaţie afirmă contrariul: 30% susţin că gradul de respectare a normelor sociale a scăzut, iar 31% că a rămas neschimbat (Figura 1). Percepţia climatului de respectare a normelor sociale este influenţată de nivelul de educaţie: absolvenţii de învăţământ superior susţin într-o mai mare măsură (52%) că gradul respectării regulilor de convieţuire a crescut. Aceeaşi înclinaţie spre evaluări pozitive se regăseşte şi la persoanele care trăiesc în gospodării mai prospere (42%).

Măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor mai degrabă a scăzut în pandemie

Mai mult de 4 din 10 persoane (42%) cred că măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor a scăzut în pandemie. O proporţie apropiată (38%) susţine că nu s-a schimbat nimic în privinţa spiritului de ajutorare, iar numai o cincime din populaţie consideră că a crescut (Figura 1).

După părerea dvs., prin comparaţie cu anii anteriori, în perioada pandemiei COVID-19…?

 

În perioada pandemiei din ultimul an, cât de des aţi trăit sentimentul să sunteţi singur în faţa problemelor vieţii?

Mai puţin de o cincime din populaţie crede că solidaritatea între români a crescut

Cei mai mulţi oameni (45%) cred că solidaritatea între oameni a rămas neschimbată în perioada pandemiei, conform rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom. Aproape 4 din 10 (38%) români consideră că nivelul de solidaritate din societatea românească a scăzut în ultimul an.

La polul opus, mai puţin de o cincime din populaţie (17%) este de părere că nivelul de solidaritate a crescut în perioada pandemiei, comparativ cu anii anteriori. Tinerii (18-34 ani), persoanele cu studii superioare şi cele care provin din gospodăriile mai prospere observă mai frecvent decât alte categorii că solidaritatea între oameni a scăzut în perioada pandemiei (Figura 1).

Climatul de încredere între oameni a rămas neschimbat în vremea pandemiei

Majoritatea cetăţenilor (54%) cred că încrederea între oameni nu s-a schimbat în perioada pandemiei, comparativ cu anii anteriori. Circa o treime din populaţie (35%) consideră că încrederea între oameni a scăzut în vremea pandemiei şi numai 11% dintre români cred că încrederea a crescut.

Tinerii, persoanele cu studii elementare şi persoanele din gospodării prospere reprezintă categoriile din populaţie în care proporţia acelora care afirmă că încrederea a scăzut este mai ridicată (Figura 1).

Efectul izolării sociale: aproape jumătate din populaţie a trăit sentimentul de singurătate

Populaţia este divizată când evaluează efectele izolării sociale în pandemie: aproape jumătate din populaţie (49%) crede că nu s-a schimbat nimic în relaţiile dintre oameni; ceilalţi (51%) au trăit cu frecvenţă variabilă sentimentul că sunt singuri în faţa problemelor vieţii (Figura 2).

Sentimentul de singurătate în faţa problemelor vieţii este împărtăşit mai frecvent de locuitorii satelor, de vârstnici, de persoanele cu studii medii şi de cele din gospodării cu venituri scăzute. Relaxarea măsurilor de combatere a pandemiei este mai puţin în măsură să schimbe viaţa acestor oameni în comparaţie cu persoanele tinere, din marile aglomerări urbane şi cu venituri peste medie. Acestea din urmă reprezintă categoriile care se pot bucura în cel mai mare grad de măsurile de relaxare.

În linii mari, nivelul de coeziune socială s-a erodat în primul an al pandemiei

În situaţii de criză socială, unele societăţi cunosc o creştere a nivelului de coeziune, altele o scădere. Societatea românească face parte din a doua categorie. Erodarea legăturilor dintre oameni conduce şi la scăderea nivelului de încredere socială. Una dintre consecinţe constă în reducerea sprijinului din partea populaţiei pentru măsurile de restrângere a circulaţiei şi de distanţare fizică, menite a combate răspândirea pandemiei.

Figura 3. Cum estimaţi veniturile totale ale familiei dvs. în raport cu necesităţile?

Circa o treime din gospodăriile populaţiei se bucură de bunăstare, circa o treime se zbat la limita strictului necesar sau sub acesta

Bunăstarea subiectivă are la bază evaluările populaţiei asupra veniturile totale ale familiei în raport cu necesităţile. Potrivit rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom, circa o treime din respondenţi se bucură de bunăstare: ceva mai mult de 1 din 10 subiecţi (12%) au declarat că reuşesc să aibă tot ce le trebuie, fără mari eforturi, iar o cincime că reuşesc să cumpere şi unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi. Pentru un segment de peste o treime din respondenţi veniturile ajung pentru un trai decent, dar nu îşi permit cumpărarea unor obiecte mai scumpe. La polul opus, aproape o pătrime din respondenţi (23%) au declarat că veniturile familiei ajung pentru strictul necesar, iar mai puţin de o zecime (9%) că nu ajung nici pentru strictul necesar (Figura 3).

Raportat la sondajele de opinie şi anchetele sociologice din anii anteriori, nivelul de bunăstare subiectivă s-a menţinut ori chiar a crescut în perioada pandemiei pentru cea mai mare parte a populaţiei. Intervenţia statului în economie şi măsurile de protecţie socială au atenuat impactul căderii economiei asupra standardului de viaţă.

Metodologie

Universul cercetării a inclus ansamblul persoanelor adulte neinstituţionalizate, rezidente în România. Pe baza rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, a fost proiectat un eşantion multistadial, probabilist. Baza de eşantionare a fost constituită din utilizatorii de telefonie mobilă şi fixă. Au fost intervievate 1.023 de persoane. Eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului populaţiei din 2011 şi este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eşantion. Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecţia subiecţilor asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR şi ale legislaţiei privind protecţia datelor personale. Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai de către Elicom. Baza de date nu a fost ponderată.

Despre raportul social

Datele din prezentul comunicat de presă au la bază raportul social Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale, care este disponibil pe Biblioteca Virtuală de Sociologie.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.