În cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16) de la Cali, în Columbia, ONG-urile şi experţii vor stabilirea unui plan de acţiune global ambiţios, însă guvernele sunt cele care trebuie să acţioneze.

După epidemiile de COVID-19 şi Ebola, specialiștii au realizat ce riscuri sunt atunci când umanitatea interferează cu fauna sălbatică.

„Defrişările, agricultura intensivă, comerţul şi exploatarea animalelor sălbatice reprezintă factorii primari în pierderea biodiversităţii şi dezvoltarea zoonozelor„, boli transmise de la animale la om, a explicat Adeline Lerambert de la ONG-ul britanic Born Free.

„Cu cât oamenii şi animalele lor pătrund mai mult în zone neatinse anterior, cu o mare biodiversitate, cu atât este mai probabil ca ei să întâlnească noi tulpini de virusuri (în special virusuri ARN, ca în cazul COVID-19) care suferă o mutaţie constantă„, a detaliat Colman O’Criodain, responsabil pentru faună şi floră în cadrul organizaţiei de mediu WWF, potrivit agerpres.ro.

Comerțul cu animale sălbatice prezintă un risc crescut de răspândire a virusurilor.

„Viitoarele pandemii vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor provoca mai multe daune economiei globale şi vor ucide mai mulţi oameni decât COVID-19, cu excepţia cazului în care abordarea globală a combaterii bolilor infecţioase va fi modificată„, a avertizat Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES), echivalentul pentru biodiversitate al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).

Cele 196 de de ţări membre – cu excepţia Statelor Unite – ale Convenţiei asupra diversităţii biologice (CBD) trebuie sa adopte un „plan de acţiune” privind legătura dintre biodiversitate şi sănătate.

„Trebuie să învăţăm de la COVID„, a subliniat Sue Lieberman, vicepreşedinta ONG-ului american Wildlife Conservation Society (WCS), criticând exemplul pieţei Wuhan.

„Când animalele sunt stresate, într-o cuşcă (unde stau) unele peste altele, eliberează fluide corporale care conţin virusuri. Trebuie să ne schimbăm relaţia cu natura dacă vrem să prevenim mai multe pandemii. Totul este legat. Totul este interconectat„, a subliniat ea.

Organizaţia WWF susține că textul este aproape gata de adoptare și se declară mulţumită să vadă că planul subliniază în mod explicit riscul apariţiei zoonozelor cauzate de distrugerea habitatelor sau de diseminarea de către omenire a speciilor exotice invazive.

Planul va avea autoritatea morală a unui text aprobat prin consens de 196 de ţări, însă nu va avea caracter obligatoriu.

„Un plan de acţiune voluntar nu are consecinţe dacă un guvern doreşte să-l ignore”, a subliniat Sue Lieberman, membră a grupului de lucru.

„Există noi zoonoze tot timpul, cum ar fi boala Marburg (din care au fost înregistrate cazuri în Rwanda). Dacă nu se face nimic, dacă nimic nu se schimbă, va exista încă o pandemie. Întrebarea nu este ‘dacă’ va mai fi alta, ci ‘când‘”, a avertizat ea.