Ministerul Antichităților din Egipt a anunţat marţi descoperirea la Luxor vestigiile „unui oraş roman complet” datând din primele secole după Hristos, potrivit AFP, transmite News.ro.
Este vorba despre „un oraş rezidenţial complet” din secolele II şi III, descoperit „pe malul de est al Nilului, în apropiere de Templul din Luxor”, la aproximativ 500 de km sud de Cairo.
În această „prelungire a Tebei antice”, au fost deja dezgropate „ateliere metalurgice” cu multe unelte şi „monede romane din cupru şi bronz”, explică Mostafa Waziri, cel mai înalt oficial al Consiliului Suprem al Antichităţilor: „Şi săpăturile continuă”.
Deja în 2021, o misiune arheologică egipteană descoperise „cel mai mare oraş antic al Egiptului”, datând de mai bine de 3.000 de ani, pe malul de vest al Luxorului unde se află celebrele văi ale regilor şi reginelor.
Egiptul a scos la iveală mai multe descoperiri majore în ultimele luni, în principal în necropola din Saqqara, la sud de Cairo, dar şi, în ianuarie, la Luxor, cea a unui mormânt al unei soţii regale din dinastia a XVIII-a, cea a lui Akhenaton şi Tutankhamon, datând din acum 3.500 de ani.
Pentru unii experţi, aceste anunţuri au o semnificaţie politică şi economică mai mult decât una ştiinţifică.
Pentru că ţara de 104 milioane de locuitori aflată în criză economică gravă mizează pe turism pentru a-şi redresa finanţele: guvernul vizează 30 de milioane de turişti pe an până în 2028, faţă de 13 milioane înainte de Covid-19.
Pentru a revitaliza acest sector, în declin de la Primăvara Arabă din 2011, în care lucrează două milioane de oameni şi care generează peste 10% din PIB, Cairo promite de mai multe luni deschiderea iminentă a „Marele Muzeu Egiptean”, aproape de platoul Giza.
Mulţi au prezis acest lucru în 2022, pentru bicentenarul descifrării Pietrei din Rosetta de către francezul Jean-François Champollion şi centenarul descoperirii mormântului faraonului-copil Tutankhamon.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol