Data de 21 ianuarie a devenit cea mai deprimantă zi a anului 2019. Acest fenomen a luat amploare odată cu studiile publicate pentru prima dată într-un comunicat de presă de către Cliff Arnall, la momentul respectiv psiholog și profesor la Universitatea din Cardiff.
Acesta a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cea mai deprimantă zi din an. A ajuns la aceste rezultate luând în considerare o serie de factori externi precum: condiţiile meteorologice, nivelul datoriilor acumulate, câte zile au trecut de la sărbătorile de iarnă, câte zile au trecut de la încălcarea obiectivelor trasate pentru noul an şi nivelul scăzut de motivaţie.
Mai mult decât atât, în luna ianuarie, organismul uman se resimte după perioada agitată, din luna decembrie. Fie am consumat prea mult alcool, ciocolată, fie conturile bancare sunt aproape de cota de avarie din cauza cadourilor de Crăciun şi a petrecerilor de Revelion. Toate aceste situații ne fac mult mai apatcici și absenți în această perioadă.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro , Aurora Liiceanu, specialistă în psihologie și cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, din cadrul Academiei Române, ne-a vorbit despre principalele cauze ale depresiei în această perioadă, dar și care ar fi principalele metode ce pot combate depresia din această perioadă a anului.
Există mediatizare și chiar un brand al lunii ianuarie ca lună a depresiei. Cred că cel mai important lucru este faptul că ianuarie este în mijlocul iernii, adică iarna nu s-a terminat, deci mai este de așteptat pănă vine primăvara. Ceea ce este sigur, deși cercetări mai profunde nu există, ci mai degrabă ipoteza se referă la faptul că este faptul ca nu mai există nici soarele, care dă o notă de veselie vieții și nici cromatica primăverii și verii. Nu mai există verdele care este important pentru percepția noastră. Crengile pomilor sunt goale, nu mai sunt frunze, iarbă. Studiile bazate pe psihologia culorilor arată că cromatica influențează comportamentul și stările psihologice ale oamenilor. De aceea medicii acum au uniforme verzi și ar trebui sa li se spună nu White Gods, ci Green Gods, a menționat aceasta.
Cred că oamenii sunt influențați de mesaje care au țintă emoțională. Sigur că mohorâta vreme duce la o stare de dispoziție diferită față de cea din alte anotimpuri. Asocierile între cromatica iernii, mai ales atunci când iernile sunt chele, fără zăpadă, duc la dispoziții psihologice mai puțin fericite sau vitale. Din paăcate, la noi oamenii se imbracă iarna cu haine de culori la fel de mohorate ca vremea, negru, maro sau gri. Din comoditate, dar și din obișnuință, a mai explicat aceasta.
„În Canada sunt multe discuții despre depresia de sezon, referindu-se la iarnă. Schimbarea cromaticii la lucru și acasă, în mediul privat, este o soluție recomandată de psihologi. Să te îmbraci cu culorii vii – bluze Hawai -, să ai lumini călduroase, veioze, nu neonul rece, să ai țesături, perne colorate, perdele cu culori vesele, și multe plante verzi ce schimbă dispoziția psihologică. Poate că a lua în considerație influența culorilor asupra dispoziției psihologice este o soluție pentru a depăși starea de depresie sezonieră a iernii. Se recomandă roșu, portocaliu, verde, galben culori care exprimă viata și nu cele mohorâte ”, a conchis Aurora Liiceanu.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol