READING

EXCLUSIV Cristina Tunegaru, de Ziua Limbii Române:...

EXCLUSIV Cristina Tunegaru, de Ziua Limbii Române: Analfabetismul este o consecință a felului în care se predă în școala românească

Ziua de 31 august este dedicată celebrării limbii române.

Legea cu privire la sărbătorirea Limbii Române pe 31 august a fost publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Editiadedimineata.ro a vorbit cu Cristina Tunegaru, profesoară de Limba și Literatura Română, pentru a dezbate modul în care se transformă limba română:

 

Cât de mult a influențat dezvoltarea tehnologică transformarea limbii române, și ne referim, de exemplu, la prescurtările folosite în mesaje, la folosirea emoticoanelor, la dispariția semnelor de punctuație sau ortografie?

„N-aș spune în primul rând că este vorba de dispatiția semnelor de punctuație sau ortografie, însă e normal ca limba să se schimbe. Limba este un organism viu, atât limba română, cât și celelalte limbi. Însă, este de datoria noastră ca intelectuali, profesori, să veghem asupra folosirii corecte a limbii și să sancționăm greșelile atunci când acestea apar.”

 

Care ar fi factorii care au dus la combinarea limbii române cu limba engleză, mai ales în rândul generației tinere?

„Întotdeauna limbile vor fi influențate de alte limbi. Limba română a suportat și o influențare în trecut din partea limbii franceze, acum e limba engleză, limba de circulație internațională care influențează limba română. Limba română nu are de suferit, ea este limba în care gândim și simțim. Și dacă primește anumite influențe străine, asta nu o distruge, nu o maltratează, ci, dimpotrivă, ne arată care este locul nostru în lume și față de cine vrem să ne raportăm.”

 

Cât mai înțeleg copiii de azi din scrierile clasice, referindu-ne la limbajul literar?

„Copiii de gimnaziu citesc cu greu scrierile clasice, și asta pentru că nu au încă vocabularul foarte dezvoltat, însă cei de liceu se apropie de textile clasice, pentru că au mai multă experiență. Atunci când vorbim, cuvintele în limba maternă nu conțin doar sensuri, ci au și o rezonanță emoțională. Ca să vă dau un exemplu, eu sunt din Moldova, iar când citesc un fragment din Creangă, pentru mine cuvintele acelea au o anumită semnificație, îmi amintesc că bunica mea le folosea. Când îmi amintesc anumite expresii, rezonează într-un fel în sufletul meu. Asta face diferența între o limbă maternă și o limbă străină, faptul că termenii, nu sunt doar elemente de conținut, ci și aduc amintiri, provoacă anumite senzații, percepții, sunt bogate și în emoții. Pentru mine un fragment din Creangă stârnește amintiri, și este mai savuros decât pentru un copil care s-a născut cu 20 de ani mai târziu, care nici nu s-a născut în zona aceea sau nu îl leagă ceva de o zonă. Este foarte important să alegem textile potrivite, pentru zone potrivite, pentru experiențele de viață și istoria copilului, pentru experiențele lui de lectură.”

 

Considerați că platformele de socializare sunt, mai degrabă, spațiu de propagare a analfabetismului sau de culturalizare?

„Nu cred că trebuie să mergem la extreme, nici nu propagă analfabetismul. Analfabetismul este, din păcate, o consecință a felului în care se predă în școala noastră, pentru că nu mizăm pe lectură, nu încurajăm lectura, iar copiii chiar dacă au o pornire spre poveste și vor să citească, școala le îneacă această pornire nativă. Școala a devenit locul unde se predă după modelul vechi, dictare și ascultare, însă platformele, în niciun caz, nu determină analfabetismul. Ele sunt doar un mijloc de comunicare și atât.”

 

Din punct de vedere al limbajului, al modului de exprimare, reprezintă guvernanții un model?

„N-aș pune toți guvernanții în același loc, dar, la televizor, observăm foarte multe greșeli în comunicare și nu mă refer doar la guvernanți, ci și la jurnaliști uneori. Greșelile acestea de comunicare trebuie sancționate atunci când ele apar. Din păcate, ele, de mule ori, ajung să devină norme, pentru că așa funcționează limba română și toate celelalte limbi, greșeala devine normă. Dar, dacă le descoperim și veghem ca limba să fie ultilizată correct, eu sper că ne facem treaba ca intelectuali și oameni de cultură.”


RELATED POST

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.