Politica preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, este comparabilă cu experimentele celui de-al Treilea Reich în ceea ce priveşte naţionalitatea şi limba oamenilor, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu acordat agenţiei de stat TASS, în care a făcut comparaţii cu nazismul, o naraţiune folosită şi în cazul invadării Ucrainei în 2022.

„În ceea ce o privește pe [Maia] Sandu, știi, cred că acest lucru este comparabil cu experimentele celui de-al Treilea Reich Numai atunci și acolo au experimentat cu naționalitatea oamenilor, cu limba lor”, a spus ea Zaharova, întrebată de ITAR-TASS cum comentează acțiunile președintei R.Moldova, care și-ar trăda strămoșii.

După un discurs violent împotriva președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pe care l-a acuzat că face parte din categoria oamenilor care „au pierdut complet legătura cu familia lor, cu cultura lor, cu oamenii lor”, Zaharova a declanșat un atac furibund împotriva președintei Republicii Moldova, în mandatul căreia limba română a fost declarată limbă de stat.

„Cât despre Sandu, știi, cred că acest lucru este comparabil cu experimentele celui de-al Treilea Reich. Abia atunci și acolo au experimentat cu naționalitatea oamenilor, cu limba lor (…) și au venit cu forma nasului, urechilor, forma craniului, fruntea, locația ochilor și așa mai departe. Împărțirea clară a oamenilor în categorii. Desigur, eugenia, care apoi a luat amploare. Dar uite ce face Sandu. Nu există altă paralelă. A copiat oamenii la propriu, fără să-i întrebe, din nou după un șablon, a suprapus și a înconjurat acele cercuri de care era nevoie, a tăiat restul, a pictat peste ele și le-a aruncat. Într-o secundă, limba moldovenească, cu lovitura de condei a guvernului Sandu, s-a transformat în română. Ce este asta dacă nu element de genocid împotriva unui întreg popor? Citiți aceste definiții. Nu vi le dăm ca avocați. Ne uităm la exemple istorice despre cum aceasta era numită anterior din punctul de vedere al evaluării anumitor evenimente, când oamenii sunt lipsiți de identitatea lor culturală, etnografică, religioasă. Asta face ea cu oamenii.”

Ea a susținut că toți cetățenii din Republica Moldova pe care-i întâlnește susțin că ar vorbi în continuare limba moldovenească și că, din punct de vedere istoric, limba moldovenească este mai veche decât româna.

Zaharova a reluat, astfel, o teză dragă Moscovei, care a anexat Basarabia prima oară în 1812 și apoi 1940.

„Câți cetățeni moldoveni întâlnesc acum, prima întrebare pe care le-o pun «spune-mi, ce limbă vorbești? Ei spun: desigur, moldovenește.» Din punct de vedere istoric, limba moldovenească este mai veche decât româna. Acest lucru a fost dovedit. Într-o secundă, pur și simplu pentru că este dirijoarea acelorași idei, ideologii, concepții filozofice naziste pe care Occidentul le plătește pentru ea, îi privează pe oameni de limba lor, redenumindu-o română. Nici nu am astfel de exemple. Cred că acest lucru este comparabil fie cu politica celui de-al treilea Reich, fie cu modul în care colonialiștii au părăsit Africa, trasând granițele țărilor pur și simplu de-a lungul unei linii pe hartă (…).”

Pe 16 mai 1812 a avut loc raptul Basarabiei și anexarea ei la Imperiul Rus odată cu semnarea, la București, a Tratatului de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei a fost anexată la Imperiul Țarist, amintește Europa Liberă România.

Parte a României, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică și în 1940, cu acordul Germaniei, în baza protocolului secret al pactului Hitler-Stalin din 1939.

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care i s-a cerut evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.

Pe 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cu capitala la Chișinău, prin contopirea a două treimi din Basarabia cu aproximativ jumătate din RSSA Moldovenească. Nordul Bucovinei, Bugeacul și cealaltă jumătate din RSSA Moldovenească au revenit RSS Ucrainene. La crearea RSS Moldovenești frontiera a fost trasată în jurul zonei în care populația română, de acum încolo „moldovenească”, reprezenta atunci peste 75% din localnici.

Basarabia a fost astfel divizată, noua republică fiind lipsită de peste 11.000 km2, de accesul la Dunăre și la Marea Neagră, de 4 porturi – Reni, Ismail, Chilia și Cetatea Albă, Belgorod-Dnestrovsky (în rusă), potențialul propriu economic și integritatea sa istorică fiind astfel periclitate fundamental.

Pe 27 august 1991, după eșuarea loviturii de stat de la Moscova, Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

În interviul acordat agenției ruse de știri, Zaharova a acuzat-o pe Maia Sandu că a început „să transfere oameni de la moldoveni la români”.

„Știi ce a făcut în continuare? Apoi au început să transfere oameni de la moldoveni la români. De ce se fac toate acestea? Pentru că așa este ordinul. Ea pune în aplicare ordinul. Care sunt rădăcinile tale, care este familia ta? Nu știm care sunt valorile pe care le mărturisește ea. Valorile noastre sunt clare, le declarăm, acestea sunt valori asociate, printre altele, cu păstrarea memoriei istorice și onorarea eroilor noștri (…). Dar vreau să vă spun din nou: limba moldovenească există și va exista. Sandu va pleca – ea va rămâne, desigur, o pată întunecată în istoria Moldovei – dar limba va rămâne, cultura va rămâne, va rămâne identitatea moldovenilor ca popor, ca cultură, ca regiune unică”.

Într-un interviu acordat unui jurnalist rus, Maia Sandu a povestit că bunicii ei aveau pașaport românesc și că și-a dorit ca și ea să-l aibă, asemeni celor peste un milion de cetățeni ai R.Moldova, relatează TVR Moldova.

„Un milion dintre cetățenii noștri au pașaport românesc, ceea ce înseamnă și pașaport european. Adică, Uniunea Europeană are deja un milion de cetățeni în Republica Moldova. Acest lucru ar trebui să ne facă calea spre Uniunea Europeană mai scurtă. Bunicii mei au avut pașapoarte românești. Ca și pentru alți cetățeni, pentru mine a fost important să am un pașaport românesc, ca o identitate”, a declarat Maia Sandu.

În 2022, R.Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„În pregătirea acestei decizii, România a fost o susținătoare neobosită a parcursului nostru european”, a declarat Maia Sandu pe 23 februarie 2023, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

---