Un incendiu de proporții a avut loc în noaptea de 30 octombrie 2015, în incinta clubului Colectiv din Capitală. Acest subiect a fost cap de afiș în toată presa din România vreme de mai multe săpămâni. Știrea a fost preluată rapid și de presa internațională, care a menționat fiecare greșeală a autorităților, criticându-i aspru. Bilanțul general al victimelor acestei tragedii este de 64 de persoane decedate și alte 184 de persoane, cea mai mare parte fiind tineri, au fost rănite, dintre care 146 au avut nevoie de spitalizare imediată.
Conform datelor existente (cercetările se află în curs), focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixiere, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert.
Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să decalre stare de urgență și să implementeze Planul Roșu de Intervenție. Acesta a fost momentul cheie, care a declanșat o întreagă reacție în lanț ce avea să schimbe radical România. Acesta a fost momentul în care românii au descoperit cu stupoare că infrastructura medicală este mult mai șubredă, decât se cunoștea deja și că toate acestea sunt doar efectele unui sistem corupt.
Numărul morților a început să crească. Condițiile severe din spitale au pus în pericol viața a mai multor persoane, care au suferit infecții intraspitalicești cauzatoare de moarte. Mai mult decât atât, birocrația și elementele procedurale de tranfer de la un spital la alul sau dintr-o țară în alta au adus și mai multe decese. Situația a devenit din ce în ce mai tragică, iar din această cauză, președintele Klaus Iohanis a declarat doliu național timp de trei zile.
Revoluția Colectiv
În urma informațiilor despre starea deplorabilă a României și pe fondul unui eveniment de-a dreptul înfricoșător, românii au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirile.
Protestele spontane de stradă din România, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.
În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.
Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popopescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia.
Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea dar și lui Cristian Popescu Piedone.
A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, citează Digi24.ro.
Protestele au continuat și în următoarele zile și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York.
Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu- unul dintre tinerii care și-a pierdut viața în urma incendiului- membru fondator al Asociației Colectiv GTG 3010 ne-a vorbit în exclusivitate despre întreaga activitate a organizației, dar și despre lucrurile care par că s-ar fi schimbat.
Susră Foto: libertatea.ro
Unul dintre obiectivele organizației este acela de a monitoriza anchetele în desfășurare în cazul incendiului de la Clubul Colectiv și inițierea unor noi anchete în instituțiile statului, care să identifice persoanele responsabile din toate nivelurile ierarhice care nu și-au exercitat atribuțiile postului și controlul în aplicarea legislației, fapt ce a condus la această groaznică tragedie.
„Rolul anchetelor în România, conform legii, este strict al procurorului. Acum, normal că și noi încercăm să aflăm, pentru că ne interesează foarte mult să vedem dacă anchetatorii își fac datoria și ținând cont de ritumul destul de lent, ca să nu zic static al acțiunilor procurorilor noștri, încercăm și noi să mai aflăm câte ceva, pe ici pe colo, din ce se poate. Numai că ce aflăm noi nu prea are forță în legislația actuală, dar putem folosi aceste informații în ceea ce va urma după procesele din România. Pentru că cu sigurață noi vom merge până la capăt, la Curțile Europene…vom face tot ce se poate pentru a afla și pentru a pedepsi vinovații.”, a menționat Eugen Iancu.
Asociația Colectiv GTG 3010 din dorința rudelor și familiilor îndoliate care au simțit că trebuie să ia atitudine și din punct de vedere legal. Dar și ajutorarea victimelor din accidente si incendii, din punct de vedere juridic si medical, ajutorarea victimelor abuzurilor statului;
Acesta a adăugat și faptul că: „Asociația a luat naștere după incendiu…a venit cumva de la sine să zic, ideea de a ne constitui într-o…grupul în care ne întâlneam, nu știu și discutam și încercam să aflăm, să încercăm să aflăm, să încercăm să ajutăm, să încercăm…a trebuit să capete și o organizare juridică și astfel a luat ființă această asociație, legal constituită la tribunal. Ce scopuri avem? Scopul este cel de a găsi vinovații, cel de a ajuta răniții din incendii din Colectiv și din alte incendii…pentru că este important să ajutăm statul să construiască secțiile alea de mare arși, care se dezvoltă foarte greu…deși bani există, pentru că sunt bani de la Banca Mondială din 2014, dar pe care statul român nu a fost în stare să îi folosească. Acum se mișcă cumva roțile, dar mult mult prea greu și fiecare zi, fiecare săptămână, fiecare lună înseamnă răniți ai căror șanse de supraviețuire sunt tot mai mici. Din păcate mor oameni pentru că nu au condiții.”
Chiar dacă sunt la început de drum, aceștia depun toate efosturile pentru a contribui cu ajutor vizibil, în ajutorarea victimelor din Colectiv.
„În primul rând trebuie să înțelegeți că în această asociație sunt numai victime ale incendiului de la Colectiv și nu suntem niște profesioniști și nu ne mișcăm atât de bine, încercăm doar să scăpăm de perioada asta de stres continuu, dar încă din prima clipă, deci aș zice, nu ma rețin exact, martie, aprilie 2016 am abordat autoritățile și am cerut lucruri precum: tratament gratuit pentru răniții noștri și el este obținut până pe 31 decembrie 2020, ceea ce este foarte important, deoarece cheltuielile sunt destul de măricele și oamenii ăștia au nevoie de o garanție că se pot trata, pot încerca să revină cumva la normal. Pentru că asta ar fi un stres fantastic pentru ei. Am încercat, și iată că există la ora actuală, o lege a accesului la dosar, din partea aparținătorilor, pentru că până la noi…noi suntem cei care am avut de suferit…nu ni s-a permis accesul la dosarele medicale ale copiilor noștri și atunci a trebuit să cerem ca rudele de gradul I să poată intra în posesia acestuia. Până atunci era în felul următor: accesul la dosar îl are doar victima. Păi bun! Și dacă victima dintr-un accident este în comă ce faci? Ea nu poate să dea o împuternicire cuiva, deci rudele de gradul I, de gradul II, iar la ora actuală există această lege. Acum am solicitat ca data de 30 octombrie să devină „Ziua Pacientului cu Arsuri”, deoarece este foarte important să știm că există o zi în care ne putem strânge la masă împreună cu cei de la Ministerul Sănătății, cu specialiști, să vedem ce s-a întâmplat, ce ar trebui să se întâmple, cum putem să ajutăm victimele din incendi. În domeniul prevențiilor nu s-a întâmplat absolut nimic. După trei ani de zile, singura schimbare care s-a produs este că acum localurile trebuie să aibă o hârtie în geam pe care scrie că dacă intri aici, intri pe răspunderea ta, e problema ta dacă ieși în viață sau nu. Mie mi se pare o tâmpenie. Totul vine acum în cârca patronilor. Deci noi plătim taxe și impozite la stat degeaba. Niciun local nu poate funcționa fără aporobarea pompierilor, a primăriei, a autorității în construcții, deci în momentul în care îți deschizi un punct de lucru într-un astfel de local, te duci să iei niște autorizații. Iar prin acestea, la ora actuală statul se spală pe mâini. Și totul este pus în cârca unui local cu un capital social de 200 de lei. Deci de ce mai plătim taxe și impozite statului român? Dacă statul român nu răspnde de nimic?”, a precizat Eugen Iancu.
O altă preocupare a organizației este aceea de a iniția o propunere legilsativă, care să reglementeze funcționarea spațiilor publice.
„Încercăm în continuare să forțăm apariția unei legi de funționare a spațiilor publice, încercăm să fim alături de ministerul sănătății pentru a grăbi, pentru a urgenta construcția acestor cinci secții de mari arși, în rest mare lucru nu s-a schimbat. De fapt, se va schimba atunci când vom putea arăta că da, avem secțiile, avem ceea ce înseamnă cu adevărat unu pat de mare ars, adică acea încăpere sterilă, izolată, cu patul. cu vana, cu toată aparatura necesară. Deocamdată noi nu avem așa ceva. Degeaba spunem că avem 11 paturi în țară în spitalul de arși și nu mai știu pe unde. Alea nu sunt paturi de mari arși!”, a mai spus acesta.
Eugen Iancu a mai menționat și faptul că Asociația Coelctiv a scris chiar și o carte pentru copii din clasele I-IV: „ Cartea noastră „Lupta dintre apă și foc” este o carte de copii din clasele I-IV și grupa mare/pregătitoare, prin care încercăm să îi învățăm pe copii să se comporte în caz de incendiu, să știe cum reacționează. Sunt acolo descriși 10 pași pe care ei ar trebui să îi învețe și în felul ăsta să știe ce cum să se comporte în caz de incendiu. Și marele nostru proiect ar fi construcția maternității Bucur, unei clădiri noi, în care să relocăm actuala maternitate Bucur. Pentru asta avem un protocol semnat cu spitalul și cu Primăria Capitalei, avem terenul și urmează să pregătim o campanie pentru a putea construi această maternitate.”
Suntem pregătiți pentru un alt „Colectiv”?
„Nu! Nu suntem pregătiți. Este un pas înainte faptul că se recunoaște. Pentru că să ne amintim, în Colectiv, acel ministru, al acelor vremuri, Bănicioiu spunea că ne descurcăm, că facem față la orice, ceea ce era o minciună, iar minciunile lui au omorât oameni. Faptul că astăzi se recunoaște este deja un pas înainte. Pentru că în momentul în care îți recunoști problema, te fixezi clar și știi unde ești, din momentul ăla știi ce ai de făcut. Eu zic că s-a făcut un prim pas și ăsta este un lucru bun.”
Ca în fiecare an, cei din Asociația Colectiv GTG 3010 nu uită șă comemoreze victimele tragediei de la Colectiv. Acest eveniment este deschis pentru toți cei care doresc să aducă un omagiu familiilor, rudelor și prietenilor îndoliați. „Este vorba despre „Marșul Chitarelor, la ora 19:00, la magazinul Unirea. Acolo ne vom strânge și de acolo vom pleca în marș până la Colectiv, unde vom aprinde lumânări vom duce o floare și unde cei care vor dori vor veni cu chitări și vor cânta. Acest eveniment l-am avut și anul trecut și sperăm să vină lumea și anul acesta.”, a conchis Eugen Iancu, membru fondator al Asociației.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol