CITIRE

EXCLUSIV Gabriel Diaconu, despre bubele sistemului...

EXCLUSIV Gabriel Diaconu, despre bubele sistemului de sănătate din România: Se dorește doar un scor mai bun la alegeri

Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru, a comentat, în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro, contextul în care la momentul actual în România nu sunt disponibile în unitățile sanitare mai multe substanţe radiofarmaceutice, foarte necesare pentru diagnostic şi tratament,  iar un număr de investigaţii esenţiale pentru stabilirea progresului sau răspunsului la tratament nu sunt decontate de Casa de asigurări de Sănătate şi nici prin programe ale Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, Gabriel Diaconu a realizat o paralelă între sistemul de sănătate public și cel privat.

Având în vedere condițiile enumerate anterior, în ce măsură considerați că pacienții români plătesc taxele în mod inutil?

Gabriel Diaconu: Sistemul de sănătate din România este neperformant, dar nu neapărat pe motiv că ar fi subfinanțat. Există la momentul de față o cantitate impresionantă de bani – mult mai mult decât plătește contribuabilul direct la asigurările de sănătate.

Problema fundamentală pe care o are sistemul de sănătate românesc este că din acești bani, mai bine de 50% sunt “sifonați” prin diverse canale ale corupției. O bună parte din serviciile de sănătate nu sunt în mod direct medicale: există bani care se duc în plata personalului și bani care se duc în mentenanță – susținerea activelor și pasivelor din sănătate. Motivul pentru care cei 50% se duc în corupție este că în ultimele trei decenii, România a văzut ’’venirea‘’ la putere a unei pături de afaceriști care și-au maximizat profiturile pe seama sistemului de sănătate. Din păcate, până acum nu am avut nici măcar un ministru al Sănătății care să își poată duce la bun sfârșit o anumită platformă de reformă.

În ceea ce privește decontarea anumitor analize, au fost făcuți niște pași consistenți încât să avem un pachet de bază în servicii care acoperă majoritatea analizelor de rutină pentru menținerea sănătății, respectiv pentru diagnosticarea principalelor boli cu care se confruntă România. Este un aranjament corect, dar care nu este optim.

Ce se întâmplă în schimb este că implementarea unor noi tehnologii, a unor noi protocoale sau algoritmuri de tratament trebuie să se facă cu o bună și consistentă contribuție din partea comunității de practică. În mod normal, această comunitate ar trebui să lucreze pentru revizuirea periodică a protocoalelor de tratament, ori din păcate lucrurile nu merg foarte bine. Motivul este că nu există o bună coeziune a corpului medical, respectiv nu există criterii de transparență. Astfel încât în aceste poziții nodale ajung persoane mai degrabă pe baza politică, decât pe cea profesională. Atâta vreme cât politicul îți colorează discuția medicală, atunci nu mai putem vorbi de medicină. Este un gen de politică medicală.

Cât despre accesul la anumite medicamente, România ar putea să stea mult mai bine, dar în același timp ar putea să stea mult mai prost. În ultimii trei ani a avut loc o criză a medicamentelor, care continuă. Cu greu poate fi sancționată de stat pentru că statul și-a rânduit niște legi care-l fac să fie slab în fața producătorilor, distribuitorilor de medicamente, dar și în fața contribuabililor. România este o țară-rezervor pentru exportul paralel.

Pentru a ști care este nevoia de medicamente, statul român ar trebui să aibă pus în practică un algoritm prin care să aibă o evidență a prevenției anumitor boli, un mecanism robust statistic prin care să poată trage linie și să știe câți bolnavi există în funcție de regiune. Astfel de date există, dar nu sunt într-un mod consistent, coerent generate. De ce nu sunt generate într-un mod corect ? Pentru că se bazează pe această Platformă Integrată de Sănătate Informatică (PIA), care în teorie a fost un mare salt înainte, însă în practică softul este un dezastru. România încă nu a implementat o strategie națională privind securitatea cibernetică și nu a făcut un upgrade consistent privind protecția datelor cu caracter personal.

Pe de altă parte, Casa de Asigurări și-a dorit să aibă monopol în ceea ce privește dosarul electronic de sănătate și practic a sechestrat acest proiect. Având în vedere istoria lor recentă, s-au întâmplat multe scandaluri de corupție.

Dacă este să avem o proastă performanță a sistemului de sănătate este din cauza faptului că avem un schelet rahitic și mulți paraziți. În același timp, România a pierdut 40% din capitalul ei de medici în ultimii 15-20 de ani. Motivul pentru care am pierdut acești medici este că oamenii au devenit expuși, fără resurse în cazul în care vor să facă anumite manevre. La momentul de față, deficitul de medici este definitiv. Sunt zone întregi care au rămas fără suport medical.

Ca să faci un sistem de sănătate să fie performant, trebuie să facem un plan pe termen lung. În toate țările civilizate oamenii apelează la aceste lucruri. România este  încă o țară care este activă pe tuberculoză și noi ne propunem eradicarea tuberculozei, însă nu facem nimic în această direcție.

Constant există crize privind disponibilitatea dozelor de vaccin. Cum poate fi gestionată această situație ?

În ceea ce privește programul național de vaccinare, în anii trecuți vaccinarea a ajuns să fie un peritabil dezastru. Eu personal, de la ministru Pintea aștept să văd momentul la care programele să nu depindă de prezența ei. Faptic este că nu cred ar fi suficient un an sau doi pentru a recupera acoperirea vaccinală. Anul trecut, dânsa a moștenit o trăznaie oribilă în ceea ce privește epidemia de gripă care a făcut peste 100 de victime în România, anul trecut.

Am citit de curând că din luna aceasta se începe vaccinarea antigripală, ceea ce ar fi bine. În fiecare zi un sistem de sănătate se confruntă cu varii probleme. În domeniul vaccinologiei, când s-a pus în discuție introducerea cu caracter facultativ a vaccinării anti HPV, din pricina unei propagande destul de mizerabile, programul de vaccinare anti HPV a dat greș.

Avem un număr destul de consistent de “celule orfane’’ care pot fi introduse pe catalogul de medicamente, dar în mod cronic ne confruntăm cu lipsa de pe stoc a unor produse de bază, inclusiv în psihiatrie. Scriu rețete și pacienții îmi zic că au căutat cu disperare medicamentul X  și nu îl găsesc nicăieri. Depozitele nu îl mai au pentru că, printre altele, dispare în comerțul paralel. Statul nu are uneltele necesare pentru a securiza stocurile pentru absolut toate medicamentele și atunci până nu vom prioritiza domeniul de strategie al sănătății, o să ne tot confruntăm cu astfel de lucruri.

Există în ultima perioadă o tendință de migrare spre sectorul privat. Cu toate că pacienții români afirmă că sunt tratați mai bine din punctul de vedere al condițiilor de internare, în ce măsură medicii sunt la fel de competenți ca cei din sectorul de stat? Care sunt diferențele?

Atât în sectorul privat, cât și în cel de stat problema cu care începem să ne confruntăm din ce în ce mai mult este că vom avea medici fie foarte tineri, fie foarte bătrâni. Noi nu avem o distribuție uniformă în rețeaua medicală. Sunt foarte multe specializări populate fie de medici la început de drum, fie de medici la sfârșit de drum. Medicii la început de drum au nevoie de mentorat, de o bună experiență și de substidiere ca să se formeze profesional în mod continuu.

Statul român nu a făcut niciun pas în vederea facilității accesului la educația medicală continuă a medicului specialist după ce intră în breaslă. În continuare medicii trebuie să își plătească singuri congresele, iar răspunsul este “ V-am dat salarii mai mari, descurcați-vă!’’. Nu este suficient pentru că un medic tânăr ar trebui să fie substidiat pentru a deveni un bun profesionist.

S-a mai pus în discuție la un moment dat «legarea» medicului printr-un contract de exclusivitate și cred că este o discuție care merită înaintată. Cu alte cuvinte, dacă un om este un medic intr-un sat, consiliul local și județean trebuie să îi ofere condițiile necesare de trai cu condiția de a rămâne în acea zonă pentru o perioadă de timp. Este un lucru care ar putea să funcționeze, dar care, de cele mai multe ori, când vine vorba de astfel de idei, polemica este parazitată de actorul politic și de zarva non-profesională, dar apetisantă a diverșilor băgători în seamă, care nu doresc o sănătate mai bună, ci doar un scor mai bun la alegeri.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.