READING

EXCLUSIV Sociologul Gelu Duminică: „Antisemitismul...

EXCLUSIV Sociologul Gelu Duminică: „Antisemitismul în România este o realitate”

Ziua internațională împotriva rasismului și antisemitismului este celebrată în fiecare an pe data de 9 noiembrie și marchează începutul simbolic al uneia dintre cele mai negre perioade din istoria omenirii: Holocaustul.

La nivel european, comemorarea evenimentelor din 9 noiembrie a fost implementată încă din anul 1988, moment în care se împlineau 50 de ani de la tragicele evenimente. De asemenea, Berlinul marchează astăzi 77 de ani de la celebra „Noaptea de Cristal”, evenimentul care a dezlănțuit programul de deportare a evreilor în lagărele de concentrare nazistă și implicit începutul genocidului împotriva acestora.

Sursă Foto: content.time.com

Între 9 și 13 noiembrie în numeroase orașe și sate germane au fost devastate sute de case și magazine evreiești. La această activitate au partcipat atât soldații germani, cât și oameni civili, care au distrus clădiri cu barosul, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte. Acest eveniment a fost numit apoi de istorici, drept „Kristallnacht” sau „Noaptea Sticlei Sparte”.

Sursă Foto: abcnews.go.com

De atunci, numeroase state luptă împotriva rasismului și a antisemitismului. Cu toate acestea, există multe persoane care încă mai au o atitudine ostilă față de minoritățile unei țări. Din acest motiv, lupta pentru acceptare, le revine atât instituțiilor care apără și garantează drepturile omului, dar și a fiecărui individ în parte, care trebuie să acționeze în momentul în care simte că i se face o nedreptate de acest gen.

Sociologul Gelu Duminică a vorbit în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro despre situația minorităților în România. Acesta precizează că încă există probleme de adaptare a minorităților și că societatea este educată în așa fel încât, prejudecățile sunt transmise încă din copilărie. Sociologul consideră că simplul comportament al părinților în ceea ce privește discriminarea poate schimba atitudinea celor mici, care devenind adulți, nu fac decât să repete greșelile părinților. Există încă lacune în mentalul colectiv cu privire la antisemitism și rasism de toate categoriile, lacune care nu sunt tratate nici măcar de sistemul de învățământ actual, care tratează prea puțin aceste subiecte. 

Sursă Foto: partidaromilor.ro

Cetățeanul român nu este decât ceea ce este învățat să fie și dacă ne educăm copii cu: „dacă nu stai cuminte, vine țiganul și te fură”, cetățeanul român o să se ferească de țigani, doar pentru că asta învăță. Că nimeni nu se întreabă câți copii furați de țigani știe, asta este o altă discuție. Dacă ne-am întreba chestia asta, am acționa rațional.

În sociologie, noi numim prin cultură, tot ceea ce transmitem non genetic generațiilor următoare. Și non genetic, din păcate, cultural, transmitem oamenilor că evreii sunt într-un fel, romii sunt în alt fel, nemții sunt în alt fel și de aici vin și atitudinile. Eu numesc acest fenomen, de foarte multe ori, asist de ignoranță. Pentru că rasismul acesta nu este unul, care în cele mai multe cazuri, se materializează inclusiv prin acțiune directă, excepție fac romii. Însă, este un rasism așa, mai degrabă dat de ceea ce ceilalți te-au învățat că trebuie să știi despre minoritatea respectivă.” a adăugat acesta.

Rațiunea singura metodă de a combate discriminarea

Este prejudecată, stereotip, mitul peșterii lui Platon, dacă cineva ne-a ținut în umbră, ce sa faci? Ce-i de făcut?

Răspunsul e relativ simplu și complicat, în același timp. Trebuie să recunoaștem că avem o problemă, cel mai greu, și să acționăm ca atare și să înțelegem că România este o țară care aparține tuturor minorităților și că nu există român de grad I sau român de grad II. Și că după ce am stat, generațiile mele sau familiile mele, de o mie de ani în țara aceasta, este aiurea să ni se spună „Du-te în țara ta! Du-te în India!”. Este stupid!

Prima dată, trebuie să înțelegem și să ne folosim raționalul mai mult. Dacă întrebați pe stradă, ce le vine în cap oamenilor când aud termenul de „țigan” și o să vedeți că epitetele nu sunt foarte „dulci”. Cu toate că, foarte probabil o să stea, probabil lângă o persoană de etnie romă, care contrazice acest acest stereotip. Toți rasiștii au în jurul lor un prieten rom, care este altfel decât ceilalți și citez: „Dacă toți ar fi ca el, ce bine ar fi!”. Dar astea sunt limitele educației pe care noi am primit-o, o educație care după comunism, mai ales, românul a fost harnic, bun și nu a vrut niciodată răul nimănui și ceilalți sunt cei care au vrut răul României și România a fost stâlpul creștinătății și tot felul de bazaconii, pe care istoria asta modernă ne-a învățat și care ne-a influențat foarte mult.

Nu știm nimic despre robie, nu știm nimic despre Holocaust, nu știm nimic despre emancipare, nu știm nimic despre o mulțime de lucruri și din acest motiv ignoranța generează monștri. În momentul în care le explici oamenilor, mulți aleg să nu mai folosească prejudecățile sau stereotipiile, pe care le foloseau, pentru că pot alege. În momentul de față nu au din ce alege. Pentru că singura informație pe care o primesc în școală, în societate și așa mai departe, este că celălalt, mai ales atunci când este minoritar, este rău. Excepție fac iar germanii. Pentru că stereotipurile și prejudecățile vis a vis de nemți sunt destul de puține.”, precizează sociolgul.

Intelectualii români și Biserica Ortodoxă, principalii promotori ai Antisemitismului

Holocaustul în România nu a fost făcut de nemți, ci a fost făcut de românii neaoși. Nu a fost făcut de nemți de nicio culoare, ci de ai noștri, băieți buni de la Octavian Goga, până la A.C. Cuza și pânnă la Antonescu.  Din acest motiv, nu numai că România a avut o legătură cu Holocaustul, ci ea este a doua țară ca număr de victime, după Germania Nazistă. E a doua țară. Nu uitați asta! Așa zice raportul lui Elie Wisel, nu zic eu.

La un moment dat, măsurile promovate de Antonescu l-a făcut pe Himmler să spună că Antonescu e mai hotărât decât noi să rezolve problema evreilor. Asta ca să înțelegeți duritatea măsurilor, pe care guvernul României le punea în practică. Pur și simplu așa erau vremurile, iar mișcarea eugenistă și-a făcut treaba, care era o mișcare de intelectuali, nu era o mișcare la nivelul străzii. La nivelul străzii au fost foarte mulți români care și-au protejat vecinii evrei și romi. Nu uitați că Biserica Ortodoxă a acelor vremuri, prin patriarhul Miron Cristea, care a fost și prim-ministru, avea o mulțime de mesaje antisemite, pe care în momentul de față îți este și frică să le citești. Noica, Cioran, Paulescu, Herseni, mulți alți intelectuali majori aveau niște scrieri care transmiteau un intens sentiment de ură față de evrei. Din păcate, intelectualitatea românească nu era în niciun caz ancorată în valorile umaniste, ci mai degrabă în valorile raselor superioare.

„La nivelul poporului, dacă întrebi majoritatea, o să ți se spună că nu există antisemitism. Până de curând, până în 2013, termenul de „jidan” în Dicționarul Explicativ al Limbii Române era considerat familiar.  Astfel, ori dacă spuneai „drăguțule” sau „jidanule”, în mintea celor de la Academia Română era același lucru. Cu toate că, termenul de „jidan” exprimă antisemitism în stare pură. Ei bine, acest lucru nu a fost văzut ca fiind o problemă până în 2013. Noi am dat în judecată Academia Română pentru niște cuvinte, care țineau de minoritatea romă atunci și după noi, colegii evrei au venit și făcut și ei demersurile necesare pentru a schimba acele cuvinte în dicționar. Cred că în ediția de online încă mai sunt la fel, pentru că „dex-online” nu aparține Academiei Române.

Sursă Foto: forskning.se

Antisemitismul în România este o realitate, mulți ani ni s-a spălat creierul cu astfel de acțiuni, cu astfel de mesaje, România Mare câștiga puncte bune în perioada sa de glorie cu mesaje antisemite, iar acum parte din mesajele României Mari nu mai sunt apanajul unui partid, ci sunt apanajul unor politicieni, care sunt în toate partidele. Așa că filonul acesta naționalist, anti evreiesc anti țigănesc, pe viitor se va transforma în anti musulmani, anti imigranți, există și va fi folosit de către politicieni din toate păturile. Pentru simplul motiv că parte dintre oamenii aceștia care chiar cred asta ajung politicieni.”, mai precizează sociologul.

Negarea identității- cauză a discriminării pe termen lung

Legal ar trebui să depună plângere. Acțiunile sunt atât de multe. Sunt mecanisme specifice și există legislație. Însă îi este foarte greu unei persoane care suferă de discriminare, să îi ceri reacție, în condițiile în care discriminearea există de ani de zile. Pentru că ea în ani de zile a devzoltat tot felul de mecanisme de apărare, care aduc după sine inclusiv negarea identității. Foarte mulți romi, spre exemplu, își neagă originile, din dorința de a nu fi percepuți ca fiind romi. Foarte mulți evrei și-au schimbat numele și le-au făcut mai „românești” , adică nu se mai numește  Schein se numește Șăineanu, acest nume este al unui mare lingvist român.

Sursă Foto: forskning.se

Este foarte greu. Însă fiecare persoană ar trebui să se uite seara în oglindă și să își dea seama ce trebuie să facă. Pentru că dacă ei vor tăcea, este foarte posibil ca agresorul să continuie și cu alții. Și atunci, din păcate, ne transformăm în tăinuitor, doar pentru simplul fapt că nu am acționat cum trebuie. Așadar trebuie să acționăm legal și să arătăm agresorului că ceea ce el face, atunci când categorisește și când etichetează este profund greșit, legal și imoral. Însă pentru asta trebuie să reacționezi, indiferent cât de greu îți este.”, a conchis sociologul Gelu Duminică.


RELATED POST

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.