16 iulie 2024, 0:39

Între 20-33% dintre familiile cu copii trăiesc în condiții de sărăcie persistentă

La finalul lunii septembrie 2022, 27.728 de copii români beneficiau de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie. Doar 6.162 dintre acești copii erau asistați în centre de zi ale consiliilor locale, în condițiile în care, în Romania, 20,3% dintre familiile cu copii trăiesc în sărăcie persistentă, procentul urcând dramatic la 33,7% (cele mai recente date, pentru anul 2021) în cazul familiilor monoparentale.

Organizația Salvați Copiii România salută eforturile autorităților pentru elaborarea și adoptarea unui cadru legislativ complex, prin Proiectul de Lege privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, dar, pentru ca serviciile destinate protecției acestor copii să fie eficiente, recomandă ca finanțarea acordată serviciilor locale de asistență socială (SPAS) să rămână egală și nediscriminatorie, în condițiile în care 66% dintre serviciile publice de asistență socială  cuprinse într-o amplă acțiune de control nu aveau posturi ocupate de personal cu studii de specialitate în asistență socială, atribuțiile de asistență socială fiind îndeplinite de diferite categorii de angajați prin cumul de atribuții (date din raportul recent al ANPIS).

Astfel, Organizația Salvați Copiii România a adresat Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților solicitarea modificării articolului din textul legii, prin care se propune diminuarea finanțării pentru autoritățile administrației publice locale care nu au copii cu măsură de protecție specială, stabilită în condițiile legii.

Protecție specială

Pe de o parte, prezența copiilor cu măsură de protecție specială pe teritoriul unității administrativ-teritoriale nu influențează cu nimic costurile necesare funcționării centrelor de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, deci reducerea contribuției financiare de la bugetul de stat nu ar face decât să aibă un impact negativ asupra capacității autorităților locale de a răspunde la nevoile tuturor copiilor vulnerabili.

Pe de altă parte, apare riscul ca, pentru a evita această reducere a finanțării de la bugetul de stat, autoritățile locale să nu depună toate eforturile pentru a sprijini în mod corespunzător identificarea și referirea acelor situații în care riscurile reale la care sunt expuși anumiți copii necesită ca răspuns instituirea unei măsuri de protecție specială.

Dincolo de termenul relativ scurt în care SPAS au obligația de a identifica și înregistra în Observatorul local al copilului toți copiii din unitatea administrativ teritorială aflați în situație de risc de separare (un an de zile, din care patru luni, 120 de zile, sunt alocate elaborării de către Guvern a modificărilor necesar a fi aduse cadrului metodologic), o atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării capacității și resurselor disponibile la nivelul SPAS.

 Riscuri

„Copiii care trăiesc în risc de sărăcie severă au nevoie de sprijin real pentru ca vulnerabilitatea                      socio-economică să nu se transforme în abandon școlar, iar riscurile pentru sănătate să fie prevenite prin nutriție adecvată. Familiile care trăiesc sub pragul sărăciei trebuie să devină o prioritate a unui plan integrat de politici sociale, în care autoritățile locale să primească finanțare nediscriminatorie, pentru ca sprijinul să ajungă la beneficiarii reali, ale căror nevoi sociale să fie astfel soluționate”, a argumentat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Dimensiunea problemelor care generează fenomenul separării, date de context:

  • 41,5% dintre copiii Romaniei cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, aproape dublă față de media EU (24,4%), arată datele valabile pentru anul 2021 ale EUROSTAT.
  • Riscul de sărăcie monetară afectează 29,8% dintre copii, iar sărăcia persistentă (situarea sub pragul de sărăcie în anul de referință și cel puțin doi ani anteriori) marchează în mod disproporționat familiile cu copii (în Romania, pentru anul 2021, 14,5% dintre familiile fără copii erau în sărăcie persistentă, dar procentul urcă la 20,3% în cazul familiilor cu copii și ajunge la 33,7% în cazul familiilor monoparentale)
  • Peste un sfert dintre copiii Romaniei (28,2%) se confruntă cu deprivarea materială severă, țara noastră deținând un nedorit prim loc la nivelul Uniunii Europene (media UE pentru acest indicator este de 7,5%, arată datele Eurostat, valabile pentru 2021).
  • Într-un singur an (2021, EUROSTAT), peste 8.000 de fete au născut în România înainte de majorat (8024); 745 dintre ele au devenit mame înainte de a împlini 15 ani.
  • La finalul lunii septembrie 2022, 27.728 de copii români beneficiau de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie.
    66% dintre serviciile publice de asistență socială cuprinse într-o amplă acțiune de control nu aveau posturi ocupate de personal cu studii de specialitate în asistență socială.

 

 

 

 

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol