22 aprilie 2021, 14:47

Florian Anghel, omul din spatele primului serial despre daci: „Doar prin artă și prin cultură se poate recrea patriotismul”

Florian Anghel este co-creatorul și scenaristul serialului „Geţii: Superstiţii şi Război“, prima serie românească ce își propune să scoată la lumină adevărata poveste a geto-dacilor.

Până acum totul sună ca începutul unei povești de succes, însă, de cele mai multe ori, cei ce aleg să le spună lasă în urmă detalii care valorează mai mult decât rezultatul final. Proiectul lui Florian Anghel a avut un parcurs plin de suișuri și coborâșuri. În încercările sale de a-l concretiza, s-a lovit de multe uși închise, a investit timp, energie și propriile economii într-un proiect care avea să îi schimbe viața.

Povestea lui Florian Anghel este un exemplu de determinare, de pasiune și motivație. Este o lecție pentru cei care și-au abandonat visurile atunci când s-au lovit de primul „NU”. Este o demonstrație a faptului că în România încă există oameni talentați care refuză să părăsească țara, doar pentru un trai mai bun. Este un exemplu pentru noi cei care credem că nimic nu ne mai poate impresiona.

Primul serial despre geto-daci 

Despre serialul „Geţii: Superstiţii şi Război” se vorbește încă din 2017, atunci când a fost prezentat un teaser oficial care a devenit ca o revelație a cinematografiei românești, un proiect nou care avea să ne prezinte întreaga poveste a lui Vezina, mâna dreaptă a lui Decebal.

Primul sezon al serialului debuta cu apogeul luptei de la Tapae din anul 86-87, acolo unde Legiunea a V-a, condusă de generalul Cornelius Fuscus, la acea vreme prefectul pretoriului roman, a fost decimată de daci. În urma victoriei, dacii reușesc să primească pacea din partea împăratului Domnitianus, iar Diurpaneus devenea marele rege dac Decebalus „cel puternic“.

Despre acest proiect, dar și despre multe altele ne-a vorbit chiar Florian Anghel, într-un interviu pentru Editiadedimineata.ro. 

A dat publicitatea pe producție de film 

„Sunt fost copywriter. M-am ocupat cu asta până în 2009, apoi am migrat spre lumea filmului, de care am fost mereu atras, prin 2010. Am fost si sunt autodidact, nu am cursuri de specialitate. Am studiat mai bine de doi ani de zile scenaristică, aveam bazele din publicitate, din copywriting, dar am vrut să aprofundez. Pasul de la a scrie reclame, la a scrie scenarii de film nu este atât de mare, presupune destul de multă ambiție, perseverență, dar mai ales studiu. Dar și creativitate și imaginație, pe acestea am avut norocul să le dezvolt în timpul în care am lucrat în publicitate, unde mentor mi-a fost regretatul Francis Varga, de la Watermelon, cel care a format mai mulți copy din România. Acolo mi-am dezvoltat foarte mult viziunea conceptuală. Lucrul acesta m-a ajutat enorm în scenaristică”, a afirmat Florian Anghel.

Florian Anghel

Primul scenariu de film, prima dragoste – „Gloria Arad”

„În 2011 a fost un concurs de scenaristică la Arad, un call to action pentru scenarii, și am zis să încerc. Acela a fost momentul în care am scris primul meu scenariu de fictiune lungmetraj, la care țin și acum extrem de mult. Se numește „Gloria Arad” și este povestea unei echipe de fotbal din divizia C, care joaca in Cupa României. În 1940 s-a dat faimosul ordin pe radio „Ostași români treceți Prutul!”, când România a intrat în război, și atunci în toată țara, obștile muncitorești s-au înrolat, inclusiv echipele de fotbal ale României. Atunci, muncitorii care făceau parte din echipa de fotbal a uzinei din Arad,  formau și echipa de fotbal „Gloria Arad”, au intrat într-un regiment, au eliberat Basarabia, au luptat la Odessa, iar după ce au învins, au găsit acolo o minge de fotbal și a fost bucuria lor cea mai mare să aibă un respiro după atâta război, să joace din nou fotbal. Un an mai târziu, Regele Mihai I și Antonescu au dat ordinul redeschiderii Cupei României, iar în 1941, în mod simbolic, cu mingea de la Odessa, s-a dat lovitura de start a reluării Cupei României.

După această experiență, fotbaliștii noștri s-au întors acasă, unii răniți, alții traumatizați pe viață, însă determinarea lor și pasiunea pentru acest sport i-au ajutat să ajungă până în sferturi.

Este o poveste la care țin enorm de mult. Nu este despre război. În scenariu există o singură scenă de luptă, la Odessa, dar e vorba mai mult despre drama omului care pleacă de acasa pentru un vis. Se iscă conflicte, apar dezamăgiri, unii din protagoniști ajung să își piardă prietenii.”, a specificat Florian Anghel.

Atunci când revii la origini

Și îți dai seama că totuși ceva lipsește. Pentru Florian Anghel nu a lipsit contactul cu cercetarea și studiul istoric. Un hobby care s-a transformat în pasiune și care a reușit să îi schimbe viața.

„Am fost crescut cu Legendele Olimpului, mai tarziu cu filozofii Greciei Antice, dar și multe alte povestiri istorice, iar în jurul acestor noțiuni mi-am format întreaga viață. Am ajuns să am prieteni mulți în domeniul acesta și am putut observa că în România se concretiza un nou trend, cel al restituirilor istorice, unde oamenii prin propriul lor efort și pasiune recreează anumite momente din istoria Romaniei, atat antichitate cat si mediecal sau primele razboaie mondiale. Așa am reușit să cunosc și câțiva prieteni din Mediași, la care tin foarte mult si acum, și care și-au făcut armuri și tot felul de costumații medievale, de secol XII-XIII. Pornind de la sustinerea lor am ajuns să conturez un scenariu și cu niște bani pe care îi aveam puși deoparte, am zis că ar trebui să filmez ceva.”, a povestit acesta.

Florian Anghel – în timpul filmărilor pentru „Basarabi”

„Basarabi”, un serial despre voievozii români și Vlad Țepeș 

„Pentru primul scenariu cu „Gloria Arad” mi-am dat seama că nu am suficientă recuzită și costume, marcă a Primului Război Mondial, așa că m-am reorientat. Am ajuns la concluzia că trebuie să fac totul cu mâinile mele.

Faptul că m-a pasionat istoria, m-a ajutat extrem de mult în realizarea unei povești conceptuale. Scopul meu a fost să spun povestea voievozilor români, în special al lui Vlad Țepeș, dar eram conștient că nu pot începe direct cu Vlad Țepeș, pentru că într-un fel resursele ar fi fost solicitante și nu ar fi ieșit ce trebuie. Așa am săpat înapoi, 200 de ani, și am ajuns în perioada 1215-1240, în contextul invaziei mongole, de unde avem primele referințe mai bogate despre voievodate și cnezate. Atunci am decis că mai bine scriu povestea din tată în fiu, de la Litovoi, Negru Vodă, Basarab, Mircea, Vlad Dracul și Vlad Țepeș, fiecare câte un sezon.

În Fetești, de unde sunt eu, am pregătit acolo totul, și alături de un prieten vechi din copilarie, Alin Gurita, am construit producția asta. Nimeni nu a crezut în așa ceva. Toți o considerau o nebunie.”, a afirmat Florian Anghel.

Arta cere sacrificii 

Chiar dacă ideea și proiectul în sine promiteau un succes răsunător, lui Florin Anghel i-a fost destul de greu să găsească sprijin și finanțare. S-a lovit de multe uși închise, însă nu a încetat să creadă în ideea sa.

„Eu am venit cu banii mei de acasă și am găsit o susținere din partea unui om bun din Fetești, Poenaru Stefan,care ne-a plătit cazarea, timp de vreo zece zile la o pensiune, pentru douăzeci și cinci de oameni. Atât. În rest,  toți oamenii au venit atunci cu sufletul, eu le-am spus de la început lucrul acesta, pentru că nu se făcuse în România ceva, până atunci, în august 2013, la nivelul acesta, bazat integral pe visual effects, CGI și compozitare de cadre și foarte mult lucrat totul în post-producție.

Atunci noi am luat rețeta serialului „Spartacus”, dar nu știam dacă ne va reuși, pentru că nu dispuneam de toată tehnica necesară. Dar ne-am dat seama că se poate și a ieșit ceva satisfăcător.

Pasul următor, în naivitatea mea, a fost să încerc să accesez fonduri. Aveam deja un scenariu, aveam un proof concept, aveam o echipă de bază și împreună speram sa gasim un parteneriat. Și m-am lovit de un zid.

Practic la CNC nu puteam lua finanțare, din punct de vedere legal, nu că nu ne-ar fi dat, dar nu eram eligibil. Apoi am încercat la televiziuni, le-am luat pe toate la rând, top cinci. De cele mai multe ori nu primeam nici răspuns pe mail. Asta n-am înțeles niciodată.”, a mai spus acesta.

Un nou început 

În 2016, aflat în pragul falimentului după cei trei ani de filmări, de negocieri și întâlniri pentru „Basarabi”, a decis să pună pauză proiectului și să se reorienteze. Însă i-a fost greu să renunțe după tot ce investise și nici nu a putut să își dezamăgească colegii de echipă care își pusese speranțele în proiect. Așa că s-a reprofilat.

„Ca să rămân în aceeași zonă istorică, am decis să concep un pilot pentru „Daci” care ar fi fost mult mai usor de realizat. Nu aveam atât de multă informație ca la „Basarabi”, dar într-un an de zile am devorat tot ce am putut, în special la prima sursă, cronici și tot felul de marturii istorice, arheologie și așa mai departe.

Am scris scenariul în așa fel încât să poată fi făcut, la nivel de pilot 45 de minute, cu resurse minime, fără a strica calitatea. Practic, la vremea respectivă, era alt nivel față de „Basarabi”.

Am reușit să încheg locațiile, să găsesc parteneriatele necesare, am tras trei săptămâni cu sustinerea logistica a unei televiziuni. Pilotul a fost 90% gata, cam 35-40 de minute de material, urma să tragem scena finală de luptă, unde am făcut pregătiri intense. Cu trei săptămâni înainte de filmări am avut, din păcate, parte de o revoltă în echipă. În momentul acela, s-a împărțit echipa în două, au existat disensiuni și practic proiectul a murit.”, a mărturisit Florian Anghel.

Punct și de la capăt 

După o pauză de refacere, Florian Anghel a simțit că proiectul său nu poate să rămână nefinalizat și, în stilul său caracteristic, s-a ridicat și a luat totul de la început.

„La sfârșitul anului 2018, am luat decizia să îmi adun puterile și să termin ce am început. În primul rând, am realizat că în România nu voi găsi susținere, pentru că CNC-ul nu finanțează seriale. Varianta a doua de parteneriat cu televiziunile nu a fost să fie, oricât am încercat. Așa că m-am orientat spre occident. Am reușit să fac un parteneriat cu un amic din Malta, unde există o altă lume a filmului și acolo am mers împreună cu Paul Arion.”, a mai precizat acesta.

Echipa de producție a serialului Getae

Despre colaborările cu Paul Arion și Manu Bennett 

Pentru Florian Anghel, totul s-a întâmplat cu un motiv. Chiar dacă a fost dezamăgit de lipsa de interes a finanțatorilor români, Florian nu și-a pierdut speranța. Așa a ajuns să colaboreze cu Paul Arion, un artist vizual stabilit la Londra, fiind și singurul român ce a câștigat cu echipa www.dneg.com trei premii Oscar pentru efecte vizuale, în filmele „Cartea junglei”, „Blade Runner 2049” și „First Man”. 

Paul Arion a devenit astfel regizorul serialului și co-creator alături de Florian Aghel. Experiența și viziunea lui Paul, desăvârșit în douzeci de ani de nivel maxim de lucru în cinematografia mondială, în special la pregătire și layout, a fost inspirativă și motivantă.

Sursă Foto: Arhivă Florian Anghel

„Am stat o săptămână în Malta, am trasat totul pentru anul următor. Am tot lucrat pe scenariu, am reușit să îmi extind și cercul de cunoștințe. Așa am ajuns să mă întâlnesc și cu câțiva actori, unul din ei fiind Manu Bennett, Crixus din Spartacus. Cu Manu am petrecut vreo trei săptămâni, două în Sofia și una în Roma, am rescris împreună cu el tot pilotul pentru noul serial cu daci, în limba engleză. Am creat totul în jurul lui. După aceea, la sfârșitul anului 2019, eram chiar foarte avansați pe partea de scris. Aveam un episod, pilotul dezvoltat și celelalte în curs de dezvoltare, pentru că lucram în paralel la primul sezon. Ca să vezi unde te duce viața asta, cu cinci ani înainte am fost inspirat de serialul Spartacus și modul de realizare a serialului, ca să ajung apoi să lucrez cu Manu pe scenariu.”, a povestit Florian Anghel.

Sursă Foto: Arhivă Florian Anghel

O nouă șansă  

„Pe urmă s-a dat legea asta cu schema cinematografiei, susținerea de la Guvern, în 2018-2019, am fost un pic entuziasmat. Am zis: „Hai că poate avem o șansă să accesăm și noi!”. Legea oarecum era ”mănușă” pe proiectul nostru: se dădeau 45% din bugetul filmului, cu condiția să promoveze cultura, istoria, identitatea românească, să se filmeze în România și așa mai departe. Am început să lucrăm pe partea asta, a venit criza sanitară – lucru care ne-a ajutat enorm pe deoparte, dar pe de altă parte ne-a pus piedici.

La ”Daci” am început pregătirea, practic suntem în faza de pregătire: scenariul este aproape gata de final, mai retușăm ici-colo, și acum suntem cu a patra variantă de scenariu la cu totul alt nivel.
Ce am încercat noi în ultima lună a fost să obținem un parteneriat în România pentru a turna măcar pilotul, având avantajul că acum avem și un casting internațional, cu nume, dar mai ales o echipă de creație în spate.

În prezent, așteptăm din nou să se deschidă Schema de Ajutor de Stat pe Cinematografie unde vom aplica pentru realizarea pilotului “Getae”. În sfârșit, în 2021 pilotul va fi realizat fără doar și poate.

M-a ajutat fenomenal de mult, profesional, să concep lucruri. Am realizat de pildă mai multe proiecte secundare, de exemplu Centenarul României la Fetesti. Am aflat lucruri care îți ușurează mult munca, cu precadere la pregatire intensă si detaliată în cel mai mic detaliu.

Acum avem proiectul ”la cheie”, am realizat o așa-numită Biblie, adică ghidul complet al acestei francize, care vorbește despre absolut orice legat de serial: identitate vizuală, culori, muzică, linie narativă, personaje, etc. Asta înseamnă profesionalism. Cu ajutorul lui Paul, am reușit să începem această pregătire la nivel de Hollywood. Pregătirea salvează foarte mult timp și bani, pentru că dacă ești pe platoul de filmare pentru 10 sau 20 de zile, arzi banii degeaba fără o pregătire temeinică cu multe luni în avans.

În România am trimis doar la câteva persoane această biblie Getae… Entuziasmul este peste tot, dar cam atât. Foarte multe intenții bune, dar fără realizări concrete. Trec luni de zile și nu se concretizează nimic.

Există un circuit standard al producțiilor de genul ăsta: după ce ai pilotul, circulă în târguri, prin festivaluri, îl văd producătorii, apar negocieri, contracte și așa mai departe, și abia după intră în producție. Cam asta ar fi ruta. În cel mai rău caz, mai muncesc un an, strâng iar bani și în 2021 terminăm pilotul Getae orice ar fi.”, a mai menționat Florian Anghel.

Sergiu Nicolaescu, principala sursă de inspirație

Editiadedimineata.ro: În general, atunci când vorbim despre producții istorice, ne gândim automat la filmele regizorului Sergiu Nicolaescu. Cât de mult te-au inspirat filmele și viziunea acestuia în construirea scenariilor tale? 

Florian Anghel: „După ce tot am încercat eu să fac în ultimii șapte ani, am ajuns la momentul la care îl idolatrizez pe Sergiu Nicolaescu, dar nu neapărat din prisma creației lui (are trei filme magistrale, in special Mihai Viteazul). Este și va fi probabil cel mai mare regizor din toate timpurile și încă 100 de ani de acum încolo pentru simplul fapt ca a avut capacitatea, intelegerea si viziunea de a gestiona zeci de mii de oameni si a-i pune la cadru. El a conceput tot, si si-a format propria echipa, a format oameni care nu știau nimic și au invatat impreuna din mers. Trei sferturi din industria de film din România anilor 70-80 este creată de el, dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul că a reușit să inoveze prin viziunea lui si cum ziceam: sa organizeze, regizeze si sa puna la cadru sute de cai, zeci de mii de oameni, tone de costume si decoruri.”, a mai povestit acesta.

„Doar prin artă și prin cultură se poate insufla patriotismul”

Editiadedimineata.ro:  Scenariul te introduce într-o lume desprinsă parcă din cărțile de istorie. Cât de patrioți crezi că mai sunt românii astăzi. Ai încercat ca prin proiectele tale să reaprinzi în ei dragostea față de țară? 

Florian Anghel: Scenariile mele sunt fictiune, unele inspirate din fapte istorice „Doar prin artă și prin cultură se poate insufla patriotismul. Nu prin afaceri, nu prin politică, nu prin presă, aceste segmente au datoria de a sustine si promova cultura si identitatea romaneasca. De acolo, a început o întreagă elită a culturii românești, pe toate planurile. Odată cu Eminescu, Alecsandri, Creangă, practic Eminescu și Creangă au creat limba română așa cum este ea acum. Deci până la ei nu exista nimic, după ei a existat totul. Marile schimbări au fost făcute de artiști, prin pictură, prin scris, prin teatru, prin muzică si dans, sculptura. Vorbim despre Brâncuși, Eliade, Enescu. Caragiale, Minulescu, si multi multi altii. Oamenii aceștia au dus numele țării mai departe și au lăsat în urma lor ceva.”, a conchis Florian Anghel.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. ana

    15 septembrie

    ”Scenariile mele sunt fictiune, unele inspirate din fapte istorice „Doar prin artă și prin cultură se poate insufla patriotismul. Nu prin afaceri, nu prin politică, nu prin presă, aceste segmente au datoria de a sustine si promova cultura si identitatea romaneasca” – ce fraza bombastica si plina de prostii.
    fictiunea poate insufla patriotismul? poate, dar e un patriotism fals, care in cele din urma duce la aberatiile care circula prin spatiul romanesc privind un trecut nu prea glorios.
    iar presa nu are datoria de a sustine si promova cultura romaneasca. cat despre identitatea romaneasca, nici nu vreau sa stiu ce crede dnul

  2. Gigel

    15 septembrie

    Profund gresit. Dar ma rog… suntem atat de spalati pe creier cu astea, ca probabil nu mai intelegem nici noi cum e treaba cu patriotismul, limba, si celelalte.
    Avem doua tipuri de patriotism. Cel solemn, nerealist, folosit de comunisti, vezi „operele” lui Sergiu Nicolaescu, folosit si de altii, chiar si de Eminescu in gazetarie, cu accente sovine si egocentrice. Mai avem si dacopatii, tot niste egocentrici care inteleg istoria intr-o singura cheie, a „maretiei” nemului roman.

    Si am putea avea un patriotism mai relaxat, mai realist, sa intelegem ca noi in primul rand suntem cu bune si rele, ca orice popor, si ca avem anumite particularitati cum ar fi:

    – nu ne cunoastem originile prea bine, fiindca nu stim multe despre daci, despre limba lor si altele, dar si ca avem un „blackout” de vreo 800 de ani, de la retragerea Aureliana si pana la 1100-1200.
    – in epoca comunista, istoria s-a impletit cu propaganda si a rezultat ceva odios, desi suntem cu toaleta in curte si ultima tara din Europa la cele mai multe aspecte, suntem foarte „mandrii ca suntem romani”, scris asa, „mandrii” cu doi de i, ca niste patrioti de frunte ce isi iubesc limba.

    – exista multe inconsistente si necunoscute in istoria noastra, inclusiv cea recenta, dar si multe mistificari si as da exemplu doar povestile de la Revolutie.

    – liderii nostri, gen Stefan Cel Mare au fost si ei cu bune si rele, dar au fost idealizati de istorie ca in povestile de gradinita, unde binele e 100% bine si raul e 100% rau. Aceasta implica „infantilitatea” noastra in judecarea multor aspecte din trecutul nostru dar si din prezent.

    – istoria ar trebui sa fie predata pentru a evita greselile inaintasilor, nu pentru a ne inflama egoul patriotic.

    Asadar, haideti sa fim mai relaxati, mai usor cu patriotismul pe scari, intr-o lume in care ne dam in vand dupa branduri globale, sa invatam sa ne iubim aproapele, omul, nu chestii abstracte gen „patria”, „tara” care dupa cum vedeti nici ele nu mai sunt ce au fost ( o parte dintre noi s-au mutat in alte tari, dar inca sunt „de-ai nostri ). Sa ne iubim realizarile personale sau de grup, nu aparteneta si idoli de carton, umflati cu pompa de propaganda.

    • Gabi

      18 noiembrie

      Ai mare dreptate, Gigele. Dupa cum vei vedea mai jos, cei citati sunt niste comunisti de cea mai joasa speta. Iar „blackout” ai doar tu si cei ca tine, „patrioti” care n-au citit decat saptele de trefla si jolly joker.
      1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”.
      *
      2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.
      *
      3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”
      *
      4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul „CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vin de la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”.
      Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
      *
      5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
      *
      6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2.000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”
      *
      7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).
      *
      8. Alfred Hofmann 1820 – în „Istoria Pământului”: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.
      *
      9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A. – Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6.500 – 3.500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului.
      A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”
      *
      10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
      *
      11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”
      *
      12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
      *
      13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”.
      *
      14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
      *
      15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
      16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.
      *
      17. Universitatea din Cambridge:– În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
      – Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
      – VEDELE (RIG V)EDA cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.
      *
      18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.
      *
      19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.
      *
      20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.
      *
      21. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.
      *
      22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai.
      LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
      *
      23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
      *
      24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.
      *
      25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri.
      Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.*
      *
      26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova,
      Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.
      *
      27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
      *
      28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.
      *
      29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.
      *
      30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
      *
      31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
      *
      32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
      *
      33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
      *
      34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
      *
      35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
      *
      36. Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”
      *
      37. Paul Mac Kendrick: „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”.

      „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.”
      „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).

      38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995):
      „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.
      *
      39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
      *
      40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae):
      „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.

      41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller:
      „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.
      *
      42. Clement Alexandrinul (Stromatele):
      „În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”.
      *
      43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină):
      „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.
      *
      44. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia):
      „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
      *
      45. Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879):
      „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunărea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
      *
      46. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892):
      „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.
      *
      47. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893):
      „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.

  3. Octavian

    15 septembrie

    Florian, îți urăm succes! O activitate incredibilă in lumea cinematografiei.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.