În căutarea unui echilibru între nevoia de mână de lucru şi competitivitate, Germania se gândeşte să introducă şi ea săptămâna de lucru de patru zile, o idee care a fost deja studiată în alte ţări europene şi testată de unele companii, transmite AFP.

Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene tocmai într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos. Alţii văd însă în această criză ocazia unor transformări radicale.

Începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducerea programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.

Însă exist deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini unelte la Hamburg, nordul Germaniei, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajaţi ai săi care fac naveta zilnic să „facă economii de combustibil şi bani”.

În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal „mai competent şi motivat”.

Potrivit unui studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81% dintre germani susţin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.

În timp ce în Belgia angajaţii au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.

Însă entuziasmul unora pentru săptămâna de lucru de patru zile este calmat de numeroşi patroni şi economişti, printer care şi Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% „ar avea rezultate economice dezastruoase”.

Chiar dacă „limitarea activităţilor neproductive şi condensarea muncii” este încă fezabilă în activităţile de la birou, în sectorul industrial „toate posibilităţile de a creşte productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate”, susţine Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionare generaţiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena „în mod inevitabil o diminuare a cantităţii de bunuri şi servicii produse”.

Săptămâna de lucru de patru zile este „un vis nerealist” spune şi directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluţia ar fi majorarea programului de lucru şi nu scurtarea sa.

---