14 martie 2024, 5:46

Comunitatea românilor din America, în așteptarea lui Klaus Iohannis. INTERVIU Româncă din New York, despre visul american, vizita președintelui la Casa Albă și problemele studenților din străinătate

Încă din secolulul XIX, românii au ajuns în America. La recensământul din anul 2000, peste 300.000 de cetățeni americani s-au declarat vorbitori de limba română. Încercând să înțelegem cu ce se confruntă românii care pleacă în căutarea visului american, am vorbit cu Irina Preotescu, secretarul general al Ligii Studenților Români din Străinătate, despre viața în New York, vizitele președintelui Iohannis la Casa Albă și motivele pentru care s-ar întoarce tinerii ca ea în România.

Româncă în New York

Irina Preotescu are 24 de ani și e din București. În curând, o să înceapă un program masteral la Columbia University, unde o să aprofundeze probleme ce țin de drepturile omului și politici umanitare cu specializare în rezoluție de conflict. Încă de la vârsta de 5 ani a jucat tenis de performanță, motiv pentru care a reușit să obțină o bursă sportivă completă la o universitate din SUA. A absolvit Summa Cum Laude Universitatea St. John’s din New York, cu o diplomă în psihologie și o specializare secundară în justiție socială. În ultimele 6 luni, a lucrat ca funcționar consular la Consulatul General al României la New York în timpul săptămânii și ca antrenoare de tenis în cadrul Academiei McEnroe în weekend-uri. Pe durata studiilor, a lucrat ca asistent de cercetare în cadrul departamentului de psihologie și ca voluntar pentru Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), Programul Delegat de Tineret al României la ONU, MEDLIFE SJU și variate organizații studențești din campus.

Irina Preotescu, reprezentând România

Irina Preotescu, reprezentând România

Ce caută și ce a găsit în America

Deși pare o tipă cu picioarele pe pământ, Irina a crezut într-un vis. Visul american a făcut-o să părăsească viața din România. Întrebată ce caută și ce a găsit pe urmele lui Columb, tânăra pare încântată de oportunitățile întâlnite, dar și de modul în care a reușit să profite de timpul petrecut în Statele Unite ale Americii. „În America îmi caut limitele, precum și ceea ce se află dincolo de ele. Am plecat în State căutând redefinirea atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. La 19 ani, dacă rămâneam în țară, ar fi trebuit să aleg între a renunța la studiile la nivel înalt sau a renunța la tenisul de performanță. Nu m-am simțit pregatită să iau o astfel de decizie în vara anului 2014, așa că am ales să plec în SUA, unde aveam să gasesc patru ani formativi, plini de performanțe sportive ș0i academice. În fond, asta căutam – provocări, recunoaștere pe masura muncii mele, competiție, deschidere către idei noi, lecții nebănuite, realizări academice, prietenii și o îmbogățire a bagajului de cunoștințe și cultural. Neștiind cum voiam să arate parcursul meu profesional, misiunea de a-mi definitiva o direcție de lucru a fost dificilă. Eventual, ca urmare a voluntariatului, a studiului de cercetare, a activităților de leadership, a cursurilor și a tuturor experiențelor asumate în decursul acestor minunați ani, pot spune, în mare parte, că am găsit ce căutam. De acum, caut să termin cu bine masterul, să fac cercetare pe teren în zone de conflict, să învăț să construiesc politici publice și să lucrez pentru ONU.”, povestește Irina.

Irina Preotescu, pe teren

Irina Preotescu, pe teren

Ce ar vrea să aducă din New York în București

După ce a copilărit și a înfruntat provocările adolescenței în București, Irina a plecat în New York. După cinci ani trăiți în metropola americană, tânăra știe cu ce ar vrea să se întoarcă acasă. „Iubesc Bucureștiul fiindcă aici m-am născut, dar aș aduce din New York mentalitatea mai relaxată și comportamentul civilizat. Acolo, se observă în viața de zi cu zi un sentiment de solidaritate și înțelegere între locuitorii orașului, de parcă au stat de vorba toți și au înțeles că toată lumea muncește, toată lumea are griji și probleme și toată lumea se respectă. Într-unul dintre cele mai mari și mai active orașe din lume, newyorkezii au văzut deja tot ce era de văzut și se comportă ca atare. Dacă nu le stai în cale în drum spre muncă, găsești în oameni deschidere, familiaritate, calm și politețe. Mereu am spus că New York-ul este ca un mic glob concentrat într-un oraș de peste 8 milioane de oameni. Diversitatea este copleșitoare, precum și diferențele extreme ale stilurilor de viață. Mi-aș dori să regăsesc această înțelegere și empatie și în București – o identitate comună – cu atât mai mult cu cât nu suntem chiar atât de diferiți. Pe o notă mai practică, mi-ar plăcea să avem și noi aceeași grijă și apreciere pe care ei o au pentru oraș, pentru spații verzi și spații publice. New York-ul se reinventează constant, căutând soluții noi și durabile. Multe proiecte studențești se axează pe problemele concrete pe care le are orașul și nu văd de ce nu am utiliza și noi energia și curiozitatea tinerilor spre ameliorarea propriilor noastre neajunsuri. Nu în ultimul rând, mi-ar placea să vad și șoferii din trafic amendați corespunzător. Nu pot să nu observ cât de mult respectă newyorkezii legile atunci când știu cu siguranță că vor fi amendați dacă le încalcă. Asta lipsește cu desăvârșire în București.”, explică tânăra.

Visul american

După cinci ani în America, Irina vorbește cu pragmatism despre visul american. „Goana după visul american are multe capcane și implică numeroși factori mai mult sau mai puțin în controlul tău. Este greu pentru oricine să pornească de jos și să își construiască genul de situație financiară pe care ne place să o admirăm în binecunoscutele filme americane. Românii nu sunt o excepție de la această regulă. Există obstacole unice pentru fiecare dintre noi, dar la sfârșitul zilei, nu pot spune că ne este mai greu. Mai mult, aș spune că suntem avantajați de faptul că suntem europeni, deoarece americanii au o preferință subtilă pentru Europa în comparație cu nativii altor continente. Răspunsul depinde, de asemenea, și de modalitatea prin care românul se află in State: viza de lucru, viza de studiu, greencard etc. Există multe oportunități profesionale, însă dacă nu ești cetățean american sau deținător de greencard, este foarte greu să rămâi în SUA.”, explică tânăra.

Irina Preotescu

Irina Preotescu

Românii din America, adevărați ambasadori pentru țara noastră

Irina e încântată de românii pe care i-a întâlnit în America. „Datorită timpului petrecut muncind la Consulat, dar și voluntariatului pentru rețeaua socială Romanian Speaking Professionals (RSP), am avut ocazia să cunosc foarte mulți români stabiliți în New York și în statele apropiate. A fost o placere să descopăr o comunitate relativ strânsă și conectată la problemele și bucuriile României. De la români veniți prin loteria vizelor, cetățeni duali, la români care s-au mutat cu totul pentru job, familie sau din simplă dorință de a locui acolo, comunitatea românească din New York este una activă. Dintre toți românii pe care i-am cunoscut în America, pot spune că ne mandrim cu mulți profesori (Stanford, Harvard, Columbia, NYU, Yale, UPenn, Princeton, Hunter, St. John’s, ca să numesc câteva dintre instituțiile unde se găsesc profesori români), doctoranzi, medici, sculptori, pictori, muzicieni, actori, oameni de afaceri, creatori de moda, IT-iști, scriitori, angajați ONU, ingineri și lista continuă.”, povestește românca.

Ce știu americanii despre România

Irina crede că România are o imagine bună în America. „De cele mai multe ori, dacă cineva știe de existenta Romaniei, persoana respectivă are păreri bune, dacă nu excelente, despre țară. Dacă au auzit de România, știu că este o țară superbă pe care își doresc să o viziteze și că românii cu care au interacționat sunt oameni profesioniști si sufletiști. Desigur, mulți nu au auzit vreodată de acest loc misterios, fețele lor luminându-se exclusiv la auzul lui Dracula din Transilvania și drumul Transfăgărașan din Top Gear, știut de ei si drept «Trans…tranaf…I can’t pronounce that!». (Râde!) În afara acestor cazuri, consider că ne putem mândri cu foarte, foarte mulți români care excelează pe scena americană si internațională.”, explică Irina.

Despre vizitele lui Iohnnis la Casa Albă

Irina crede că prima vizită a președintelui Iohannis la Casa Albă a fost foarte apreciată în America. „Prima vizită a lui Iohannis la Casa Albă a fost de o importanță notabilă din mai multe motive. A fost percepută în mod pozitiv datorită promisiunilor de consolidare ale legăturilor culturale, militare, economice și strategice, promisiuni venite atât din partea președintelui Iohannis, cât și a președintelui Trump. Conferința de presa pe care au sustinuț-o împreună a fost o acțiune fără precedent pentru România (niciun alt președinte român nu a mai ținut o conferință de presă împreună cu omologul său american). Însă cel mai important răspuns a fost, fără îndoială, cel obținut de către o jurnalistă româncă la întrebarea adresată lui Trump, cu privire la respectarea articolului 5 în cazul în care Rusia ar ataca vreodată România. Trump a spus că vor respecta articolul 5 în cazul în care asta se va întampla. Alianța noastră cu SUA este extrem de importantă pentru ambele părți implicate, iar prima vizita a președintelui Iohannis în America a confirmat și a reasigurat relația de prietenie între cele două state. De asemenea, a fost relevantș si conștientizarea faptului că România se numără printre cele 8 state membre care și-au atins (sau urmează să își atingă în curând) contribuția de 2% din PIB pentru NATO, acesta fiind un subiect important pentru actuala administrație americană. Președintele Iohannis a fost admirat pentru stilul său elocvent în comparație cu Trump, acesta din urmă nefiind apreciat de mulți americani.”, consideră Irina.

Întrebată ce semnificație are vizita pe care președintele Iohannis o face în 2019 la Casa Albă, Irina crede că este un semn de încredere reciproc dat de cele două țări. „Din punctul meu de vedere, vizita președintelui Iohannis dovedește că suntem și că putem fi în continuare un aliat de încredere pentru SUA.”, spune românca.

Relația României cu Statele Unite ale Americii

Deși nu este cel mai mare admirator al administrației Trump, Irina crede că relația României cu Statele Unite ale Americii poate să fie consolidată în urma vizitei din acest an a lui Iohnnis la Casa Albă. „Personal vorbind, nu am o părere bună despre Trump și administrația sa. Și-a construit o carieră politică naționalistă prin stârnirea fricii, dezbinare, ignoranță, minciuni și escrocherii. Retorica sa încurajează violența și conflictul și are un impact negativ vizibil asupra societății. Ca să nu mai vorbim de faptul ca acesta ia apărarea unor organizații teroriste domestice, precum KKK-ul. Însă parteneriatul nostru cu SUA este unul de lungă durată și, în pofida situației actuale a politicii americane, cred că este necesar să menținem și să dezvoltăm relațiile cu America. Pentru mine, cel puțin, înseamnă o realizare din punctul de vedere al relațiilor internaționale. La urma urmei, SUA rămâne, depășită poate în unele măsuri doar de China, cea mai mare economie a lumii și un vechi aliat și prieten al României.”, spune tânăra.

Liga Studenților Români din Străinătate

Irina este unul dintre cei mai implicați lideri ai studenților români de pretutindeni. Întrebată cum a ajuns în Liga Studenților Români din Străinătate, tânăra spune că a fost convinsă de entuziasmul celorlalți colegi. „Am fost la primul meu eveniment LSRS în decembrie 2015, din pură curiozitate. Am fost impresionată de studenții pe care i-am cunoscut și de misiunea organizației, așa că din februarie 2016 m-am alăturat oficial echipei. A fost prima mea experiență de voluntariat și m-a atras fiindcă am regăsit în comunitatea LSRS valori și calități pe care doream să le cultiv și pentru mine: excelența academică și promovarea acesteia, solidaritate, curiozitate, deschidere către noi idei, aprecierea culturii și a educației, dar și soluții pentru problemele tinerilor români de pretutindeni. Într-o perioadă incertă a redefinirii, am simțit instant că aparțin acestui grup de tineri și m-am implicat de atunci cu toată inima și cu tot respectul pentru obiectivele acestei formidabile organizații. Am fost director de proiecte și coordonator în filiala SUA, iar în prezent sunt secretarul general LSRS. De-a lungul activității mele în State, am organizat, împreună cu echipa, numeroase evenimente și proiecte educaționale, sociale și culturale. Acum mă ocup de dezvoltarea, implementarea și monitorizarea proiectelor centrale și inițiativelor noi. Am învățat nespus de multe și am cunoscut atât de mulți oameni speciali de la care învăț constant. Deși nu mă mai bucur de programul studențesc din facultate, în continuare îmi place mult ceea ce fac. Singurul lucru pe care îl regret este faptul că nu am știut mai devreme de LSRS.”, povestește tânăra.

Cu ce se confruntă studenții români din străinătate

Deși mulți tineri aleg să plece din România definitiv, Irina crede că mulți studenți s-ar întoarce acasă. „Majoritatea studentilor români din străinătate sunt studenți exemplari, mulți cu rezultate academice remarcabile și apreciați de comunitățile în care se află. În fiecare an, în cadrul Galei LSRS, singurul eveniment care recunoaște, promovează și premiază realizările academice ale tinerilor români din străinătate, reușim să dovedim faptul că studenții români din afara granițelor țării se descurcă impecabil. Cred, însă, cu tarie, ca aceștia ar trebui încurajați să se întoarcă acasă după terminarea studiilor. Conform sondajului LSRS, un număr tot mai mare de tineri iau în considerare întoarcerea acasă. Același sondaj arată că s-ar întoarce daca ar găsi un loc de muncă dinamic, unde să poată avansa și unde simt că pot face ceva cu însemnătate. De asemenea, cele mai des întalnite motive pentru care aceștia au plecat sunt educația și oportunitățile de lucru. Lipsește încrederea că statul roman le poate oferi ceea ce aceștia caută, dar nu lipsește ideea, fie ea și latentă, de a se întoarce acasă. Daca aș deține mâine o poziție publică importantă, aș investi masiv în educație și în strategiile de stopare a fenomenului de «brain drain» și de motivare a diasporei să se întoarca acasă. Desigur, educația, economia, infrastructura și sistemul de sănătate sunt doar câteva dintre elementele interdependente din orice societate, iar acestea trebuie privite comprehensiv. Personal, consider că educația este un punct esențial de intervenție.”, spune Irina.

Irina Preotescu

Irina Preotescu

Când se întoarce acasă

Întrebată când are de gând să se întoarcă acasă, Irina spune că e decisă să acumuleze cât mai multe cunoștințe pentru a se putea implica în consolidarea României. „Fie că a fost vorba de turnee de tenis, de vacanțe sau de altfel de călătorii, am avut privilegiul și norocul să călătoresc de mică în diferite părți ale lumii. Am cunoscut încă de pe atunci bucuria de a-ți vorbi liber propria limba și să rămâi neînțeles într-o mare de oameni străini. Dar am înțeles și faptul că fiecare român aflat în afara țării devine, intenționat sau nu, un reprezentant al României. Indiferent de varsta sau țara în care am calatorit, mereu am iubit să îmi asum acest rol. Îmi place să reprezint România fiindcă sunt conștientă de potențialul ei ca țară și de valoarile ei istorice, culturale, literare, geografice și estetice, dar mai ales fiindcă este «acasă». Am siguranța că România are enorm de oferit și că pe teritoriul ei poți întâlni oameni deosebit de valoroși, tocmai fiindcă acești oameni sunt deja apreciați, dar nu de către noi. Recunosc, simt și o plăcere aparte atunci când am ocazia să îi povestesc cuiva pentru prima dată despre România. Mă bucur că pentru mulți dintre colegii și prietenii mei americani, singura imagine a României pe care ei o au este cea conturată de mine. Încerc zilnic, prin tot ce fac, să construiesc portretul ideal a ce înseamnă să fii roman. Iau în considerare posibilitatea de a ma întoarce, fiindcă în Romania există multe domenii neexplorate și nedezvoltate, domenii care ar avea un impact semnificativ asupra societății. Sunt drumuri de construit, tehnologii de diseminat, convingeri de schimbat și oportunități de creat. Îmi doresc să pot contribui la progresul, fie el și Încet, al țării pe care o numesc acasă. M-aș întoarce odată ce aș obține experiența și cunoștințele necesare, pentru a le putea dărui înapoi mediului în care am crescut.”, explică românca.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol