Schimbările la nivel global și imigrația în Europa de Est arată de ce reprezintă aceasta o mare problemă în Ungaria.

Conform lui Attila Melegh, autorul cărții The Migration Turn and Eastern Europe, care este și sociolog în cadrul Universității Corvinus, răspunsul îl reprezintă colapsul cauzat de schimbarea regimului.

În Ungaria, teama de imigrare nu este un fenomen recent, ci este înrădăcinată în istorie. Aceasta își are originea în secolul al XVIII-lea, când au apărut îngrijorările legate de declinul național și colapsul cultural.

Spre deosebire de națiunile mari și de fostele imperii, țările din Europa de Est, în mod special Ungaria și Republica Cehă, au resimțit o manifestare mai puternică a sentimentului antiimigranți, scrie publicația ungară Qubit.

Prăbușirea sectorului agricol și afluxul de imigranți din timpul schimbării de regim din 1990 au intensificat aceste temeri. Frica legată de pierderea locurilor de muncă, anxietățile sociale și provocările culturale au alimentat și mai mult sentimentele antiimigranți din Ungaria.

Trecerea de la socialism la capitalism a jucat un rol semnificativ în modelarea acestor sentimente. Intrarea în competiție și retragerea statului de pe piața muncii au creat un sentiment de incertitudine și necesitatea luptei pentru supraviețuire.

De exemplu, percepția negativă privind refugiații care fugeau din calea războaielor din Iugoslavia a fost influențată de impunerea simultană a unor măsuri severe de austeritate socială.

Combinația dintre disciplina bugetară, competiția de pe piață, lipsa de solidaritate și neîncrederea față de stat, a contribuit la atmosfera antiimigrație care predomină astăzi în Ungaria.