Odată cu apariția informațiilor despre fondurile europene cu toții am auzit cel puțin o dată despre afacerile dezvoltate cu bani europeni. Nu știu câți dintre noi însă știu despre afacerile făcute pe economie socială. Mai ales într-o țară cu deficiențe când este vorba despre grupurile defavorizate, afacerile pe economie socială sunt o mană cerească. Și mai interesantă devine discuția când acestea dau ceva înapoi societății. Acesta este cazul și ceainăriei San Thé Fitoceainărie.

Ce este de fapt economia socială?

Este un concept dezvoltat din nevoia de găsi soluții noi sau soluții care aduc schimbări în bine problemelor economice, sociale ale comunităților. De multe ori, anumite grupuri de oameni sunt defavorizate și nevoile acestora nu sunt acoperite îndeajuns de mediul privat sau public. În 2015, în Parlamentul României a fost adoptată legea privind economia socială, văzută ca un mod de a stimula incluziunea socială.

Din această categorie de intreprinderi face parte și ceainăria San Thé Fitoceainărie, pe care o găsim în zona centrală a Bucureștiului. Am stat de vorbă cu Dănuț Chirilă, adminstratorul acestei locații, care mi-a povestit despre proiectul prin care a fost concepută afacerea și despre ceea ce dau ei înapoi societății.

 

Structurile de economie socială reprezintă asistență socială activă

„Ceainăria este o structură de economie socială care a luat naștere în cadrul proiectului «Te provoc să realizezi ceva diferit! Depășește-te!», proiect al cărui beneficiar este Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB). În cadrul acestui proiect s-au înființat două structuri de economie socială: SanThe Fitoceainărie și Ses Design Amenajări Interioare. Asta se întâmpla la sfârșitul anului 2014, este cu fonduri europene. Am cursat atunci (n.r. noiembrie 2014) un număr de 30 persoane care au făcut curs de barman. Toți aceștia au fost aleși din cadrul a cinci grupuri defavorizate, persoane de etnie, doamne trecute de 45 ani, doamne victime ale violenței domestice, membrii ai familiilor monoparentale, membrii ai familiilor cu mai mult de doi copii. Au făcut cursul și la începutul anului 2015, undeva prin aprilie, am ales 5 dintre ei, astfel ca în luna mai, pe 13 mai 2015, am deschis ceainăria. Ne-au ajutat aici la amenajare cei de la Ses Design, deci colegii de proiect. În același timp DGASMB a mai dezvoltat un alt proiect, numit Valori, prin care s-au deschis ale două structuri de economie socială, 292 Lemne, cei care ne-au confecționat barul, un atelier de tâmplărie și 292 Catering, o firmă de patiserie, care ne furnizează produsele de patiserie. Am deschis pe 13 mai 2015, am avut perioadă de implementare până în noiembrie 2015, deci un an de zile. Iar din noiembrie 2015 sunt pe picioare proprii, în acești doi ani și câteva luni, am avut cam 10 angajați rulați din aceste grupuri defavorizate, în momentul de față mai avem doar două angajate care au fost de la început. Mare parte din ei sunt plecați afară, au fost ajutați de cursul de barman pe care l-au făcut, au plecat prin Italia, Anglia. Aceste structuri de economie socială sunt un fel de asistență socială activă. Ei își obțin o diplomă, se integrează activ, muncind, este o asistență socială mult care ajută mult mai bine.”, a povestit Chirilă.

 

Au fost probleme de integrare, dar acestea au fost depășite

„Au fost câteva probleme la început cu o parte dintre angajați, care nu au reușit să se integreze. Au fost doi băieți care întârziau sau nu vedeau deloc. Când se lucrează cu o astfel de categorie este puțin dificil. Unii dintre ei erau, la început, închiși în ei, refuzau să discute. Am încercat să discut cu ei, să ne împrietenim, să îi ajut, să trecem împreună peste problemele pe care le au.  Cei care au fost deschiși  și care au vrut să fie ajutați, și-au rezolvat cu timpul o parte dintre probleme. În schimb, ceilalți au plecat după câteva luni.”

Ce se întoarce societății – politicile de responsabilitate socială

Deschiderea către ajutorarea celorlați se vede din tot ceea ce fac cei de la ceainărie. Fie că este vorba de faptul că donează, strâng donații sau oferă băuturi calde în zilele cu ger și băuturi reci în zilele de caniculă, fie că vorbim despre produsul în așteptare, se observă cu ochiul liber că ajutorul pe care l-au primit cu angajarea persoanelor din categorii defavorizate vor să-l dea mai departe, către alți oameni aflați în nevoie. De asemenea, sunt pet-friendly, un trend care încă înaintează cu pași mici în România.

 

„Tot în cadrul ceainăriei își mai expun produse hand-made ale altor structuri de economie socială, cum ar fi Second Chance (doamne ale violenței domestice din Giurgiu), Chance for life (copii cu diferite probleme, afecțiuni), Touch Collection, am mai avut de-a lungul timpului produse de olărit din Transilvania. Am implementat câteva programe, cum ar fi produsul în așteptare, mai exact este vorba despre o persoană care își permite să achiziționeze orice produs de la noi, în plus față de consumația acestuia, pe care noi mai departe îl folosim pentru a servi unei persoane defavorizate. Acest concept a fost preluat de afară, de tipul cafea în așteptare, iar noi l-am transformat în produs în așteptare supă, fresh-uri, ceai, cafea, orice produs pe care îl avem noi. Noi aici avem preț unic de 8 lei la băuturi și 12 lei la partea de patiserie, la început au fost toate 8 lei. Avem prăjiturica socială, un biscuite pe care îl găsim la 1 leu. Servim ceaiuri și băuturi reci pe timp de caniculă, suntem punct anticaniculă, iar iarna servim de mâncare și strângem donații de produse și îmbrăcăminte pe care le dăm oamenilor în nevoie.

(…)

O influență a avut și DGASMB. Noi de la început ne-am implicat în proiecte de ajutorare. Țin minte că am deschis în mai și nici nu trecuse o lună, când a fost o perioadă lungă de caniculă în 2015, și am ieșit la Sf. Gheorghe cu ceaiuri, cu fresh-uri reci. Și iarna trecută și acum doi ani am servit mâncare. Când am deschis noi erau cam 30 ceainări, nu am auzit la niciuna să abiă implementată ideea de produs în așteptare. Știam doar cafenele și restaurante, dar nici o ceainărie. Am avut foarte multe produse în așteptare pe care le-am servit, în mare parte bătrânilor. Nu am insistat pe Facebook să ne promovăm așa și să arătăm identitatea oamenilor, ci am insistat să ajutăm și asta credem că este cel mai important.”

Ideea de ajutorare i-a promovat

Se pare că această ceainărie este căutată pentru evenimente de tot felul, mai ales de ONG-uri, după cum chiar Dănuț Chirilă afirmă. Majoritatea, după cum se poate observa pe pagina de Facebook, sunt întâlniri și ateliere pe teme sociale de interes public, printre care avem în vedere cursuri de prim ajutor pentru bebeluși, ateliere ale grupurilor etnice, discuții despre proiectele privind violența domestică etc.

„Pe perioada verii, neavând terasă este mai greu, suntem acum cu două angajate și bineînțeles eu, care ajut la tot ce se poate, mai ales la evenimente. Avem tot felul de cursuri, botezuri, am avut aniversări, am avut cununii în weekend și tot felul de ateliere.

(…)

Foarte multe ONG-uri la început , întâlniri de proiecte etc. Primul an am avut deschideri și închideri de proiecte, foarte multe. Clienții noștri sunt angajații firmelor din jur, până în ora 16. După timpul este dedicat workshop-urilor, atelierelor, cam 5-6. Iar în weekend, sunt deja rezervări până în noiembrie-octombrie. Noi credem că lumea din împrejurimi ne știe.”

Puterea exemplului este viitorul

Întrebat de planurile de viitor, acesta s-a axat mai mult pe dorința de ajutorare, pe politicile de responsabilitate socială, transmițând că evoluția afacerii construite pe economie socială nu ar putea să existe fără această parte de a da societății ceva înapoi.

„Să deschidem alte ceainării la fel ca acestea, unde să implementăm aceleași idei ori să reușim prin puterea exemplului să facem cunoscute aceste acțiuni de ajutoare, care să fie preluate de alte locații. S-a dezvoltat în ultimul an acest aspect, am auzit la mai multe baruri și cafenele ideea de produs în așteptare. Acum doi ani jumătate nu prea existau. Am încercat să creăm un spațiu unic, să fie altceva și nu prea am auzit pe la începutul anului 2015 despre produse în așteptare. Au fost  chiar clienți străini care ne-au zis că aici au auzit pentru prima oară despre acest tip de acțiune, cu toate că eu am văzut cu ajutorul social media în Belgia, Italia, Portugalia. La ei e mult mai dezvoltat acest aspect. Au fost foarte mulți clienți din Europa de nord care ne spuneau că nu au auzit de acest produs în așteptare și ne felicitau. De asemenea, dorim să angajăm mult mai mulți din categoriile defavorizate și să înmulțim aceste programe. Pe termen scurt, așteptăm să vină toamna, noi neavând terasă merge puțin mai slăbuț pe perioada verii. Din septembrie începem în forță cu mai multe evenimente, cu mai mulți clienți. În plus, dorim să ne implicăm la mai multe acțiuni de voluntariat.„

---