18 septembrie 2020, 16:19

Ion Țuculescu, medic și pictor, descoperit târziu și uitat devreme

La 19 mai 1910 familiei Țuculescu din Craiova i s-a născut un fiu, care a primit numele Ion. Numele lui a ajuns să însemne ceva în arta românească mult mai târziu, iar rezonanţa a luat amploare mai ales după ce s-a stins din viaţă, scria, pentru Ziarul Metropolis, jurnalista Monica Andronescu, despre medicul, biologul și pictorul Ion Țuculescu.

Un autodidact

Și tot autoarea adăuga că Ion Țuculescu este pictorul care a învățat singur să picteze studiind tablouri, obiecte create de meșteri populari, răniți de război, țărănci care muncesc la câmp și atâtea alte ființe și lucruri demne de a fi descoperite.

În albumul „Ion Țuculescu”, publicat în 1972, la zece ani de la moarteaa pictorului, A. E. Baconsky scria despre descoperirea târzie, dar nu tardivă, a operei plastice create de un om de știință de o valoare recunoscută: „Din păcate pentru noi toți – poate în primul rând pentru cei ce-l cunoscuseră, în timpul vieții numele lui Ion Țuculescu n-a depășit surâsul de admirație flască și dacă nu s-a auzit niciun strigăt e cu atât mai trist pentru cei ce, dându-și seama de pe atunci că se află în prezența unui mare artist, n-au fost capabili să-l articuleze. Unde? Indiferent. Fie și în cea mai obscură cafenea, unde-și exhibă invidia și neputința geniile de coterie”.

Familia

Tatăl său, Ioan P. Ţuculescu, a fost institutor şi, mai târziu, director la Şcoala „Ion Heliade Rădulescu” din Craiova, timp de aproape trei decenii. De asemenea, mama sa, Verginica Ţuculescu, a fost institutoare la aceeaşi şcoală.

A fost foarte ataşat de bunicul său, Ion Papinian, „Tata Mare” cum îi spuneau copiii, fiind crescut de acesta până la vârsta şcolară, potrivit monografiei ”Ţuculescu” (Cătălin Davidescu, 1988), citate de agerpres.ro.

Studiile

În oraşul natal, a urmat Şcoala elementară „I. Heliade Rădulescu” şi Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova. În 1928, s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Naturale din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1936.

A fost numit profesor de ştiinţe naturale la Seminarul de la Mănăstirea Cernica, unde a lucrat timp de un an.

În 1929, s-a înscris şi la Facultatea de Medicină din Bucureşti, urmând concomitent cele două facultăţi.

Prima expoziție personală, în studenție

Autor al unei strălucite teze de doctorat, Ion Țuculescu a avut prima expoziție personală la Ateneul Român în 1938, când era încă student la Facultatea de Medicină.

A absolvit în 1939, cu distincţia „magna cum laude”, Facultatea de Medicină din Bucureşti.

A fost medic pe front în cel de-al Doilea Război Mondial. După 1947 s-a dedicat cu predilecţie picturii.

A lucrat la laboratorul de bacteriologie de la Institutul de balneo-fizioterapie din Bucureşti şi a fost, totodată, cercetător ştiinţific extern al Academiei Române, în cadrul Spitalului Brâncovenesc, unde era şef de lucrări (1951-1954).

A studiat compoziţia apei şi nămolului de la Techirghiol

A studiat compoziţia apei şi nămolului de la Techirghiol şi a susţinut o comunicare la I.M.F. Bucureşti în 1953, manuscrisul în totalitate fiind publicat postmortem: „Biodinamica lacului Techirghiol” (Bucureşti, 1965) sintetizând lucrări din 1928, 1952, 1954, unele fiind în colaborare, potrivit aman.ro.

Ion Ţuculescu a fost un pictor autodidact, cu un stil singular, reprezentativ. S-a inspirat cu precădere din filonul popular românesc, lucrările sale de pictură expresionist-populară cu evoluţie spre abstracţionism, impunându-se în epocă.

Întâlnirea cu arta lui Van Gogh, decisivă

S-a format aprofundând tehnica unor maeştri ai picturii româneşti sau universale şi a făcut călătorii de studii în Franţa, Elveţia, Grecia sau Italia. A fost decisivă întâlnirea cu arta lui Van Gogh, cu prilejul retrospectivei de la Paris din 1937.

În 1925, a expus pentru prima oară la Craiova. Tot aici a participat, în 1926, cu lucrări de pictură, la expoziţia „Cercul artistic oltean”. Debutul pe simeze a avut loc în 1938, la sala Ateneului Român, reuşind să atragă atenţia criticii şi a colecţionarilor avizaţi.

A doua expoziție personală

Cea de-a doua expoziţie personală a fost inaugurată în 1939, la Sala Dalles din Bucureşti. A participat în 1940, la expoziţia „Tinerimea artistică” cu lucrările „Flori de câmp” şi „Peisaj; a expus şi un peisaj la expoziţia „Luna Bucureştiului”.

Anul următor a expus, la Salonul oficial, lucrările „Margine de sat” şi „Iarnă la Vasilaţi” şi a participat cu două peisaje la expoziţia „Tinerimea artistică”. A deschis, totodată, o a treia expoziţie personală de pictură în sala Ateneului Român.

În 1942, a avut cea de-a patra expoziţie personală. A participat cu lucrarea „Rodica” la expoziţia „Nudul în pictura română contemporană” deschisă la Căminul Artei.

Ion Țuculescu. Sursa foto: Metropotam

În țară și în străinătate

Tot aici a participat cu lucrări la expoziţiile „Natura moartă în pictura românească contemporană” şi „Peisajul în pictura română contemporană”. În acelaşi an, a expus, la cea de-a 21-a Bienală internaţională de artă de la Veneţia, lucrările „Portul Pireu” şi „Peisaj din Grecia”.

A inaugurat, în 1943, cea de-a cincea expoziţie personală în sala Ateneului Român. Totodată, a participat, cu „Peisaj la Mangalia”, la „Expoziţia Peisajului” deschisă în sala „Prometeu” şi a participat cu lucrările „Portul Pireu” şi „Peisaj din Grecia” la expoziţiile organizate la Berna şi Stockholm.

În 1944, a participat la expoziţia „Pictura românească contemporană” şi, în 1945, la Salonul oficial, cu lucrările „Nori Albi” şi „Peisaj cu arbuşti galbeni”, potrivit aceluiaşi volum amintit mai sus.

Au urmat alte două expoziţii personale în 1946 şi în 1947. A participat la Salonul oficial cu trei lucrări de pictură şi la expoziţia „Arta plastică în România” organizată la Budapesta.

Ion Ţuculescu a participat, în 1957, cu lucrările „Peisaj cu ţarcă neagră”, „Peisaj cu motive olteneşti” şi „Cer geometrizat”, la expoziţia inter-regională de pictură, grafică şi sculptură. În 1960, pictorul a participat la Expoziţia de Stat a Artelor Plastice, cu lucrarea „Interior ţărănesc”, şi la expoziţia „Imagini Dobrogene”, cu lucrarea „Interior la Mangalia”.

Opere reprezentative

Dintre operele reprezentative ale creaţiei sale, mai amintim: „Iarna în mahala”, „Frunze de zăpadă”, „Dramă folclorică”, „Noaptea salcâmilor”, „Ţărmul roşu”, „Apus de soare”, „Totem solar”, „A fost odată”, „Târgul de afară”, „Mască africană”, „Portretul soţiei”, „Autoportret cu frunză”, „Urme”, „Copac în soare”, „Baia de soare”, „Nivele”, „Eternitate”, „Apocalips”, „Clepsidra”, „Ţărm înalt la Balcic”, „Vas cu flori”, „Kimono”, Peisaj fantastic”.

Ultimele sale creaţii, realizate cu puţin timp înainte de moartea sa, au fost „Testament plastic” şi „Ultimul tablou”. Totodată, la Expoziţia regională de pictură, grafică şi sculptură a expus „Portretul bunicului”.

A murit la vârsta de 52 de ani

La 27 iulie 1962, se stingea din viaţă, la doar 52 de ani. Este îngropat la Cernica, în cavoul familiei Galaction, potrivit metropotam.ro.

Până în 1962, când s-a stins din viață, a căutat forme pentru conținuturile spirituale de care era aproape, ca ființă singulară, dar și ca parte a identității românești.

În fata microscopului, a pacientului sau a șevaletului, Ion Țuculescu, pe care Petru Comarnescu îl considera un pictor de temperament, a dorit să vadă dincolo de vizibil.

Dincolo de suferință, pe care a cunoscut-o îndeaproape în anii de război în care a fost medic militar, se întâmplă de multe ori să fie, paradoxal, bucuria, adaugă Ziarul Metropolis.

Opera sa a provocat o revelație postumă

Periplul operei sale, care a provocat, postum, o revelaţie uluitoare, nu s-a oprit după dispariţia sa.

În 1965, a fost organizată la Sala Dalles „Retrospectiva I. Ţuculescu”, în cadrul căreia au fost expuse 278 de lucrări.

În 1966, 80 de lucrări ale pictorului român au fost expuse la Bienala de la Veneţia.

Între 1966-1969, au avut loc expoziţii „Ion Ţuculescu” la Paris, Copenhaga, Washington DC, San Francisco, Bruxelles, Belgrad, Varşovia.

În 1970, Muzeul de Artă din Craiova a găzduit o expoziţie de acuarele, pasteluri şi desene semnate Ion Ţuculescu. În 1973, în cadrul muzeului a fost inaugurată secţia permanentă „Ion Ţuculescu”.

În 1998, o expoziţie intitulată „Grafica lui Ion Ţuculescu” a fost inaugurată la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti. Evenimentul a fost urmat, în 1999, de o expoziţie retrospectivă „Ion Ţuculescu” care a fost găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României.

O expoziţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea pictorului Ion Ţuculescu a fost vernisată, la 22 aprilie 2010, la Art Society.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. emilian stefarta

    9 august

    Muzeul de Artă Craiova a recurs la singurul artist reprezentat in extenso în patrimoniul plastic ce îl posedă, a recurs la Ion Țuculescu organizând o expoziție exhaustivă bazată exclusiv pe lucrări aflate in patrimoniul muzeal propriu. Curatorul expoziției a fost Mihaela Velea secondată oportun de Catalin Davidescu și Lucian Rogneanu. S-a făcut o selecție însumând un număr de 87 de piese 35 în ulei și 52 grafică la care pentru prima dată se adugă piese de mobilier, covoare, schițe, fotografii document dar și masca mortuară a artistului.De remarcat că în afară de cele 134 de piese de grafică și de două tablouri în ulei donate Muzeului de Artă Craiova în 1967 dar și 1972, când întâmplător sau nu profesorul Florea Firan diriguia cultural județul Dolj, toate celelalte lucrări ce compun colecția Țuculescu au fost cumpărate pe parcursul mai multor ani de către Muzeul de Artă Craiova de la soția artistului, la ani buni după ce Ion Țuculescu încetase din viață.
    Acuarele, pasteluri picturi in ulei sau desene apartinant unor perioade si unor curente disticte, toate au așteptat o vreme aliniate aleator la baza pereților sălilor de expozitie selecția curatorului, care odată decisă a pornit de la principiul temporalității, urmând firul cronologic al creației lui Țuculescu . Era o formula ce garanta asigurarea unui sens poate prea natural, poate prea facil dar cu siguranță întemeiat și obiectiv.
    Emilian Stefarta
    extras din articolul : Odata la zece ani la Craiova – Ion Țuculescu revista Scrisul Romanesc – iulie 2020

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.