Israelul a lansat un atac asupra Iranului ca răspuns pentru atacurile iraniene asupra teritoriului său de la sfârşitul săptămânii trecute, transmite presa internațională.
Televiziunea de stat iraniană a raportat vineri dimineaţa „explozii puternice” în provincia Isfahan, indicând că nu sunt cunoscute cauzele.
BBC transmite că la Isfahan (la 350 de kilometri sud de capitale Teheran) se află o importantă bază militară și mai multe facilități nucleare ale Iranului.
Ulterior, au fost anunţate trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, precum şi faptul că „nu au fost atacuri cu rachete până în prezent”.
Agenţia oficială Irna a anunţat că autorităţile iraniene au activat apărarea antiaeriană în mai multe provincii vineri dimineaţa, după informaţii despre cel puţin o explozie în centrul ţării.
Zborurile comerciale au fost suspendate către şi dinspre mai multe aeroporturi, inclusiv Teheran, potrivit agenţiei Mehr, care citează autorităţile aeroportuare.
Site-ul israelian ynetnews.com transmite că au fost auzite explozii și în Irak și Siria, și că Israelul a notificat Statele Unite înaintea lansării atacului.
Statele Unite au fost notificate cu câteva ore înainte de atac
Un oficial american a declarat pentru CNN că Israelul a anunțat intenția de a lansa atacul cu câteva ore înainte de a trece la fapte și că Administrația Biden nu susține această decizie. Un alt oficial american a declarat pentru Al Jazeera că atacul israelian a fost lansat.
Iranul a instituit starea de alertă în toate bazele sale militare și a convocat Consiliul Național de Securitate pentru consultații urgente.
Atacul de sâmbăta trecută al Iranului asupra Israelului, care a implicat rachete și drone, este un eveniment fără precedent în ultimele decenii. Decizia Teheranului aduce cele două țări la o confruntare directă.
Văzut ca o răzbunare pentru lovitura asupra consulatului iranian din Damasc, soldată cu moartea unor comandanți de rang înalt ai Gărzilor Revoluționare (armata de elită a regimului de la Teheran), atacul de sâmbăta trecută scoate la lumină „războiul din umbră” purtat de Iran și Israel timp de ani de zile. În cursul acestuia, republica islamică a trecut prin mai multe situații jenante atribuite Israelului, cum ar fi atacuri cibernetice, asasinări ale unor oameni de știință din domeniul nuclear sau unor generali de rang înalt, scrie The Guardian.
Cum s-a ajuns aici
Declanșarea războiului din Gaza, după atacurile Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, UE și Israel, din 7 octombrie 2023, au dus la creșterea tensiunilor din zonă. Israelul s-a confruntat cu atacuri din partea mai multor grupări susținute de Teheran, cum ar fi Hezbollahul șiit proiranian din Liban și cea a rebelilor houthi din Yemen.
Atacul asupra consulatului iranian din Damasc din 1 aprilie, nerevendicat oficial de Israel, a produs o nouă escaladare a situației din regiune.
În ciuda atacului de sâmbăta trecută, Iranul susținea că nu urmărește un război total în întreaga regiune. Ministrul de Externe Hosein Amir-Abdollahian a declarat într-o postare pe X, fostul Twitter, că Iranul nu are „nici o intenție de a continua operațiunile defensive”, cu excepția cazului în care este atacat, scrie AP.
Cu toate acestea, Cabinetul de război al Israelului a anunțat că va exista un răspuns la adresa atacului iranian.
Istoricul relațiilor
Până la Revoluția Islamică din 1979, Iranul și Israelul au avut relații foarte bune, fiind chiar și aliați. Iranul, condus la vremea aceea de un monarh, s-a numărat printre primele țări musulmane care au recunoscut independența Israelului, în 1948.
După 1979 și instalarea regimului teocratic la Teheran, relațiile dintre cele două țări s-au înrăutățit considerabil, în special din cauza statutului de aliat al SUA de care se bucură Israel. Liderul suprem al țării, Ayatollahul Ali Khamenei, a numit Israelul o „tumoare canceroasă”, despre care spunea că „va fi în mod inevitabil dezrădăcinată și distrusă”, notează BBC.
Israelul consideră Iranul drept o amenințare la adresa existenței sale ca stat. Pericolul este ilustrat nu doar prin retorica belicoasă a regimului de la Teheran, dar și prin grupările paramilitare pe care le-a creat în Orientul Mijlociu și pe care le înarmează și finanțează din umbră. Printre acestea se numără în special Hamas și Hezbollah.
Israelul mai consideră că Iranul lucrează în secret la dezvoltarea unor arme nucleare, acuzație respinsă de regimul de la Teheran.
Iranul susține că atacul a fost de amploare redusă
În timp ce Israelul continuă să nu furnizeze informații despre atacul de vineri dimineață în zori, din zona Isfahan din centrul Iranului, surse militare iraniene au comunicat agenției Reuters că atacul a fost minimal și că, după toate probabilitățile a fost executat cu drone de mici dimensiuni lansate chiar de pe teritoriul Iranului.
Autoritățile de la Teheran au atras de multă ori atenția că pe teritoriul țării activează agenți ai Mossad-ului recrutați din rândul populației locale.
Oricum, sursa în cauză a declarat că țara sa nu intenționează să răspundă militar împotriva Israelului sau, cel puțin, nu imediat.
Vineri dimineață, surse americane, între care cotidianul „New York Times” și agențiile CBS și ABC, au comunicat că atacul aparține Israelului și că Statele Unite au fost anunțate că urmează să aibă loc în decurs de 24 de ore.
Rețeaua ABC comunicase însă joi seară că Israelul nu va ataca Iranul înaintea sfârșitului sărbătorii iudaice Pesah, Paștele evreiesc, care începe săptămâna viitoare și durează opt zile.
Atacul israelian asupra Iranului a generat noi temeri privind o posibilă escaladare a conflictului dintre cele două țări.
Teheranul amenințase de altfel că, dacă Israelul va răspunde la bombardamentul din 13 aprilie va lovi mai puternic decât a făcut-o atunci.
Egiptul s-a arătat profund îngrijorat de posibilitatea extinderii conflictului și instabilității din regiune, în timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat la reținere, la fel cum a făcut-o și ministrul adjunct de externe al Franței.
Pe de altă parte, Reuters observă că modul în care Iranul a descris atacul sugerează că, pentru moment, Teheranul nu intenționează să răspundă.
Pe de altă parte, amploarea redusă a operațiunii arată că și Israelul a ținut cont, cel puțin până în acest moment, de apelurile repetate lansate de parteneri de-ai săi, în frunte cu Statele Unite, de a evita o escaladare a situației.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol