Este un studiu care nu doar că va ridica multe sprâncene, dar sigur va și deranja. Pentru că strică o ”piață” a celor care împinge cu forța la gândirea pozitivă, din ce în ce mai cuprinzătoare. Despre ce este vorba?

Cercetări recente, publicate în Personality and Social Psychology Bulletin, a Universității din Bath, arată că optimismul excesiv este de fapt asociat cu abilități cognitive mai scăzute, cum ar fi fluența verbală, raționamentul fluid, raționamentul numeric și memoria.

În timp ce persoanele cu abilități cognitive ridicate tind să fie mai realiste, dar și mai pesimiste în așteptările lor privind viitorul.

Auziți cum se prăbușesc stivele de cărți care propovăduiesc gândirea pozitivă ca pe vindecătorul suprem? Căci, știm bine, gândirea optimistă a fost multă vreme portretizată în cărțile de auto-dezvoltare ca fiind cheia fericirii, a sănătății și a longevității. Numai că ea poate duce, de asemenea, la un proces decizional deficitar, cu implicații deosebit de grave pentru bunăstarea indivizilor, sugerează noul studiu.

„Previzionarea viitorului cu acuratețe este dificilă și, din acest motiv, ne-am putea aștepta ca cei cu abilități cognitive scăzute să facă mai multe erori de judecată, atât pesimiste, cât și optimiste. Dar rezultatele sunt clare: capacitatea cognitivă scăzută duce la mai multe prejudecăți autofavorabile – în esență, oamenii se amăgesc într-o anumită măsură”, a declarat Chris Dawson, de la facultatea de Management a universității.

Acest lucru indică ideea că, în timp ce oamenii pot fi pregătiți, prin evoluție, să se aștepte la ce e mai bun, cei cu abilități cognitive ridicate sunt mai capabili să anuleze acest răspuns automat atunci când vine vorba de decizii importante.

Planurile bazate pe convingeri prea optimiste duc la luarea unor decizii proaste și sunt menite să producă rezultate mai proaste decât ar face-o convingerile realiste, spune dr. Dawson.

Deciziile privind probleme financiare majore, cum ar fi ocuparea forței de muncă, investițiile sau economiile, precum și orice alegere care implică risc și incertitudine, au fost deosebit de predispuse la acest efect și au avut implicații grave pentru indivizi.

Potrivit studiului, așteptările financiare nerealiste și optimiste pot duce la niveluri excesive de consum și îndatorare, precum și la economii insuficiente. De asemenea, poate duce la intrări excesive în afaceri și la eșecuri ulterioare.

„Șansele de a începe o afacere de succes sunt infime, dar optimiștii cred întotdeauna că au o șansă și vor începe afaceri destinate să eșueze”, explică dr. Dawson.

Studiul, „Privind partea corectă a vieții: Abilitatea cognitivă și așteptările financiare necalibrate / Looking on the (B)right Side of Life: Cognitive Ability and Miscalibrated Financial Expectations”, a preluat date dintr-un sondaj realizat în Marea Britanie în peste 36.000 de gospodării și a analizat așteptările oamenilor cu privire la bunăstarea lor financiară, pe care le-a comparat cu rezultatele financiare reale.

Cercetarea a constatat că cei cu cele mai bune abilități cognitive au înregistrat o creștere de 22% a probabilității de „realism” și o scădere de 35% a probabilității de „optimism extrem”.

Problema cu faptul că suntem programați să gândim pozitiv este că ne poate afecta negativ calitatea procesului decizional, în special atunci când trebuie să luăm decizii serioase, avertizează autorii studiului.

Potrivit acestora, trebuie să fim capabili să trecem peste acest lucru, iar această cercetare arată că persoanele cu o capacitate cognitivă ridicată gestionează acest lucru mai bine decât cele cu o capacitate cognitivă scăzută.

„Optimismul nerealist este una dintre cele mai răspândite trăsături umane, iar cercetările au arătat că oamenii subestimează în mod constant aspectele negative și le accentuează pe cele pozitive. Conceptul de „gândire pozitivă” este aproape neîndoielnic încorporat în cultura noastră – și ar fi sănătos să revizuim această credință”, a adăugat dr. Dawson

---