Deși infecțiile cu COVID-19 sunt de obicei mai puțin severe la tineri, asta nu înseamnă că aceștia nu sunt expuși riscului de complicații datorate acestuia, inclusiv unei afecțiuni denumită „Long COVID”. Un nou studiu publicat în Lancet Regional Health Europe a investigat cum influențează expunerea pe termen lung la aerul poluat riscul ca tinerii să facă „Long COVID”. Acesta este primul studiu care face legătura între expunerea la aerul poluat și „Long COVID” în rândul tinerilor.

„Am estimat apoi nivelul de poluare a aerului la care au fost expuși participanții înainte de pandemie, analizând nivelurile de poluare din zonele unde locuiau. Am constatat că expunerea la niveluri relativ ridicate de poluare a aerului în 2019 – în special la poluarea aerului cu particule fine, care este generată în principal de trafic – a fost asociată cu o probabilitate cu 28% mai crescută de a avea „Long Covid”, în comparație cu cei care trăiesc în zone cu o poluare scăzută” explică Erik Melen, profesor de Pediatrie la Karolinska Institutet și membru al echipei de autori.

Această asociere a rămas valabilă chiar și după ce s-au luat în considerare alți potențiali factori determinanți, legați atât de un risc mai mare de COVID, cât și de expunerea la poluarea aerului – inclusiv statutul socioeconomic, dacă erau fumători și dacă aveau alte afecțiuni de sănătate (cum ar fi astmul). Asocierea dintre poluarea aerului și probabilitatea de a dezvolta „Long COVID” a fost, de asemenea, mai pronunțată pentru simptomele specifice „Long COVID”-ului – în special pentru cele legate de sănătatea respiratorie, cum ar fi dispneea.