Ministerul Apărării Naţionale a publicat proiectul noii legi a apărării naţionale. Documentul, pus în dezbatere publică, recunoaşte în mod explicit ameninţările hibride ca provocare majoră la adresa securităţii naţionale, fiind prevăzute mecanisme specifice pentru identificarea, prevenirea şi contracararea acestora.

Proiectul asigură cadrul legal pentru angajarea capabilităţilor militare şi non-militare în afara teritoriului statului român, pentru protejarea cetăţenilor români aflaţi în pericol.

Printre noutăţi se află şi posibilitatea militarizării forţelor de protecţie din cadrul Ministerului de Interne, în situaţia stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat.

Se propune şi instituirea Centrului Naţional Militar de Comandă, o nouă entitate care va fi responsabilă cu coordonarea şi conducerea tuturor forţelor de apărare.

Astfel, prin proiectul de lege de la MApN se propune, mai exact, introducerea unei noi legislații privind apărarea naționale a României.

E nevoie de o nouă lege a apărării naționale în contextul în care actuala a apărut în 1994, anterior intrării României în NATO sau în Uniunea Europeană, iar unele prevederi trebuie armonizate cu legislația europeană și noua realitate.

După cum este subliniat în expunerea de motive, prin proiectul de față se definește în mod cuprinzător apărarea națională și sunt introduse noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării la nivel conceptual, cât și instituțional, respectiv:

• conturează cadrul normativ intern necesar implementării deciziilor adoptate în cadrul organizațiilor în care România este membru;
• prevederile propuse nu se mai raportează la “doctrina militară”, ci la documentele de planificare a apărării la nivel național și departamental, în vederea asigurării cadrului normativ de implementare a Strategiei naționale de apărare a țării și a Strategiei militare. Astfel, sunt prevăzute tipurile de forțe care participă la executarea acțiunilor prin care se implementează deciziile și măsurile necesare apărării țării și modalitatea de determinare a necesarului de capabilități. Nu în ultimul rând, proiectul de act normativ prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării, conform planurilor în vigoare;
• statuează principiul conducerii unice, interinstituționale la nivel strategic;
• stabilește competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și nonmilitare, constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (stare de asediu, de urgență, de mobilizare sau de război);
• asigură coerență efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI. Pentru realizarea unei tranziții fluente între diferitele faze ale operației de apărare și pentru asigurarea unui răspuns național omogen, este obligatorie coordonarea și sincronizarea, în special la nivel operativ și tactic, a acțiunilor desfășurate de către toate instituțiile din categoria celor destinate apărării. Astfel, militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaționale esențiale în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forțelor și de planificare a acțiunilor. Totodată, va crește capacitatea de integrare a forțelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului național și va asigura un grad ridicat de interoperabilitate și complementaritate a acțiunilor în raport cu forțele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securității și protecției populației.

În plus, proiectul legislativ clarifică o serie de aspecte în ceea ce privește competențele, procedurile și modalitățile de organizare și funcționare a structurilor care au responsabilități în domeniul reglementat.

Cum și când ar putea interveni România

În cazul în care se impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride, fie pe teritoriul statului român, fie în afara țării, Parlamentul este cel care aprobă angajarea lor, la propunerea președintelui Romaniei.

Anterior, șeful statului trebuia să consulte Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.

 

Consultați AICI proiectul de lege.

---