CITIRE

Mari fondatori ai statutului român modern – ...

Mari fondatori ai statutului român modern – Eugeniu Carada, o figură emblematică

Considerat unul dintre fondatorii statului român modern, Eugeniu Carada a fost implicat în majoritatea momentelor importante dinaintea Marii Uniri din 1918. Între politică, zona economică, contribuțiile sale jurnalistice și literare, a fost un susținător ferm al unirii teritoriilor românești.

El a participat la etapele importante care au precedat sindicatul din 1918, și anume Uniunea Principatelor din 1859 și dobândirea independenței în 1877, dar și la construirea și dezvoltarea diverselor instituții și proiecte ale țării începând cu a doua jumătate a secolul al XIX-lea.

Implicarea în viața politică la vârsta de doar 12 ani! 

Prima experiență politică a lui Carada se spune că a avut loc în 1848, când, în vârstă de doar 12 ani, se afla printre locuitorii orașului natal din Craiova, care au depus jurământul în cadrul Proclamației de la Islaz, considerată constituția revoluționară. Proclamarea a pus bazele unei noi ordini constituționale și a declarat, printre altele, egalitatea politică a tuturor cetățenilor și desființarea titlurilor boierești.

Șase ani mai târziu, în 1854, a venit la București și a lucrat timp de un an ca șef al cabinetului pentru instruirea ministrului Grigoriță Bengescu. De asemenea, a lucrat în administrația locală, în funcția de deputat în consiliul municipal din București în 1857 și în funcția de viceprimar în 1866.

Sursa metropotam.ro

Devotament și decizii tumultoase pe parcursul vieții politice

La vremea Uniunii Principatelor din 1859, Carada a fost secretarul adunării ad-hoc a Țării Românești și a tradus documentele și dosarele de lucru ale corpului. Istoricii indică perioada petrecută ca secretar al adunării ca fiind momentul în care Carada l-a întâlnit pe Ion C. Brătianu, viitorul lider al Partidului Național Liberal și un prieten de-a lungul vieții.

După întâlnirea cu C.A. Rosetti, o altă personalitate a Partidului Liberal cu care a devenit prieten apropiat, Carada a început să colaboreze cu ziarul „Românul”, unul dintre cele mai proeminente dintre timpuri.

Filantropic cu un simț al responsabilității bine dezvoltat, Carada se implică în numeroase activități caritabile

Sursa www.bucurestiivechisinoi.ro

În același timp, Carada a fost constant implicat în numeroase activități de sprijinire a românilor din regiunile Transilvania sau Basarabia și a oferit sprijin financiar activităților culturale pe care le-au întreprins. De exemplu, a finanțat înființarea mai multor școli și biserici, cum ar fi Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brașov sau Catedrala din Vârșeț, astăzi în Serbia.

Printre proiectele susținute au fost liceele din Blaj și Brad, școlile din Bihor, Sălaj și Sătmar, editarea de cărți și reviste, dar și o casă tipografică. El a ajutat la crearea unei rețele de activiști care va deveni mai târziu nucleul Partidului Național Român.

În timpul războiului de independență, Carada a participat la organizarea armatei române și la aspectele logistice de asigurare a echipamentului și a materialului de război. Pentru aceasta, el a primit distincția Crossing of the Cross, singura care i-a fost dată vreodată.

Sursa www.catchy.ro

În 1880 au început operațiunile Băncii Naționale a României și, începând cu aceasta, activitatea lui Carada s-a concentrat în cea mai mare parte pe economie. El a refuzat slujba guvernatorului bancar, însă a coordonat instituția în calitate de director din 1882 până la moartea sa.

Un alt proiect pe care l-a susținut în domeniul bancar a fost înființarea Casei de Credit Agricol, care a oferit credite cu dobânzi reduse și medii producătorilor agricoli, care au avut o pondere importantă în economia țării la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Patriot de excepție și susținător veritabil al Marii Uniri

Carada este, de asemenea, autorul mai multor poezii cu tematică patriotică, legate de unirea principatelor. A scris și adaptat piese de teatru și a tradus din literatura franceză. Pe lângă activitatea proprie, Carada a susținut și înființarea unor importante monumente ale capitalei, printre care statuia lui Mihai Viteazul, cea a lui C.A. Rosetti, monumentul pompierilor și monumentul de acum dispărut al lui Ion C. Brătianu.

Când Carada a murit, în 1910, convoiul funerar a traversat capitala de pe Calea Victoriei, trecând prin Palatul Regal, la cererea regelui Carol I. În acest fel, suveranul a dorit să aducă un ultim omagiu oponenților care, în timpul anului Centenarului Marii Uniri, rămâne un model în sprijinirea cauzei naționale.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.