Relația noastră cu „spațiul public” este redefinită, nu doar de o pandemie globală, ci și de o nouă eră a tehnologiilor de supraveghere biometrică. Supravegherea biometrică în masă le permite companiilor și autorităților să ne urmărească pe baza datelor personale unice și să ne identifice ori de câte ori este nevoie, oriunde mergem.

Utilizarea tot mai mare a recunoașterii faciale și a altor tehnologii de supraveghere biometrică – pe străzi, în gări, la proteste, la meciuri sportive și chiar în „piața noastră” globală, Facebook – înseamnă că libertatea noastră de a fi anonimi în spațiile publice se confruntă cu adevărat cu o amenințare existențială.

EDRi și Privacy International au făcut un brainstorming și s-au întrebat: măștile pe care le purtăm acum pentru a ne proteja reciproc de coronavirus ne pot proteja și anonimatul, împiedicând cele mai noi sisteme de recunoaștere facială în masă să ne identifice?

Știm deja că sistemele de recunoaștere facială sunt remarcabil de sofisticate și pot identifica oamenii (sau identifica greșit oamenii) cu „date despre față” relativ puține. Având în vedere că îmbrăcămintea și machiajul antisupraveghere au avut un anumit succes în împiedicarea sistemelor de recunoaștere facială în trecut, cele două organizații s-au gândit că ar merita să experimentăm o abordare similară cu o mască de față.

Iată doar câteva dintre provocări:

• Fiecare sistem de recunoaștere facială funcționează într-un mod diferit. Aceasta înseamnă că un design care ar putea „păcăli” un sistem, s-ar putea să nu-l păcălească pe altul.
• Majoritatea algoritmilor de recunoaștere facială sunt ca niște cutii negre opace. Lipsa transparenței în utilizarea recunoașterii faciale face dificilă înțelegerea a ceea ce se folosește, cum și unde.
• Măștile au o suprafață mică. Un model algoritmic care ar putea funcționa pe un articol precum un tricou ar putea să nu fie eficient când este utilizat pe un articol mic, cum ar fi o mască.
• Oprirea detectării feței, mai mult decât recunoaștere facială. Ar fi util un model care să confunde tehnologia în așa fel încât să nu perceapă nici măcar o față, darămite să o putem recunoaște.

 

Iată câteva dintre lecțiile învățate de cele două organizații, în urma analizei:

• Nu știm dacă este posibil să proiectăm o mască de față care să ne poată proteja anonimatul împotriva tehnologiilor de recunoaștere facială.
• Micile acte de rezistență pe care le-am putea lua împotriva acestor tehnologii puternice nu sunt un substitut pentru soluții structurale, de lungă durată. Prin urmare, oamenii nu ar trebui să poarte sarcina de a se masca pentru a-și menține anonimatul. În schimb, guvernele trebuie să se asigure că supravegherea masivă biometrică ilegală, cum ar fi recunoașterea facială în masă, este interzisă în spațiile publice.
• Masca este un simbol al rezistenței împotriva utilizării tot mai mari a recunoașterii faciale în masă. A purta această mască înseamnă a demonstra rezistență.

 

Din octombrie 2020, o coaliție de 61 de organizații ale societății civile s-au mobilizat în toată Europa cu un singur mesaj: „UE trebuie să interzică supravegherea biometrică în masă!” Poți semna și tu petiția.

---